- 13 Mai 2008
- 668
- 8
- LOCATION
- Falticeni, Pascani, Bucuresti
10 august 2008 ââŹâ Activitate FeRoviaRă în Gările Iaşilor<i></i>
După ce am călătorit 122 de kilometri şi după ce am vizitat Iaşiul pentru câteva zeci de minute, paşii mei s-au hotărât a călca pe traversele liniilor de cale ferată ieşene. Aşadar, vă invit în continuare la un reportaj în care Gara Iaşi, Gara Internaţională Nicolina precum şi locomotivele active în ziua de 10 august 2008 sunt personajele principale, iar infrastructura feroviară ieşeană ââŹâ decorul.
într-un blog anterior pomeneam de scurta plimbare pe care am făcut-o pe străzile ieşene. Veneam agale pe strada Gării către însăşi Gara Iaşi. Nu pentru plecarea acasă, ci pentru o explorare mai amănunţită a teritoriului. Eram dornic să descopăr noi locomotive, vagoane, ba chiar mă aşteptam să văd vreo locomotivă diesel-electrică modernizată General Motors (EGM clasa 65/63) şi tot aşa mai departe. Călător pe liniile ferate ale Iaşilor, la fel ca şi alţi zeci şi sute de oameni pasionaţi de dinaintea mea, am dus tradiţia mai departe. Aşadar, la drum, dragii mei cititori!<i></i>
Automotorul Malaxa pe 2 osii<i></i>
12:30<i></i>
Pentru o mai bună surprindere a gării, am urcat pe pasarela (cam şubredă, din câte am înţeles) care leagă zona Pieţei Gării şi Cartierul Alexandru cel Bun (cu mulţumiri lui mardaryroby pentru detaliile oferite în direct prin telefon). Deşi cu probleme, pasarela oferă un loc numai bun de a urmări activitatea din complexul FeRoviaR Iaşi. Dar cum regula zice: ââŹĹžStaţionarea este interzisăââŹÂ, nu mi-am permis să atrag prea mult atenţia.
Din instinct, am urmat scările pasarelei cu dorinţa de a fotografia liniile Gării Iaşi<i></i>
Tablierul pasarelei Gării Iaşi<i></i>
Detaliu cu Clădirea Gării Iaşi Nord<i></i>
Liniile Gării Iaşi - grupa Nord<i></i>
Liniile care duc spre Revizia de Vagoane Iaşi<i></i>
Ă Ĺži iată Revizia de Vagoane Iaşi<i></i>
Gara Iaşi şi peroanele liniilor<i></i>
Mai multe vagoane în conservare<i></i>
O locomotivă tracta câteva vagoane de călători pe canalul de reparaţii<i></i>
Mai jos vă prezint o fotografie cu o locomotivă diesel-hidraulică (DHC-541) care urma să se cupleze la unicul vagon de călători al Trenului Personal 6506, Iaşi ââŹâ Ungheni Prut. Acest tren nu avea să circule pentru mult timp în compunerea prezentatăââŹÂŚ
DHC-541 cu vagonul de călători Dimitrov ca Tren Personal Iaşi - Ungheni Prut<i></i>
12:40<i></i>
Ă Ĺži cum am văzut ce-am vrut să văd (şi mai erau multe de fotografiat ââŹâ mai ales locomotivele cu aburi de lângă capătul pasarelei care face legătură cu cartierul Alexandru ââŹâ dar nu am ştiut de acestea), m-am îndreptat cu pasul şi cu mintea către cele două locomotive albastre ale COMAT Iaşi pe care le-am reperat când am ajuns în Iaşi dinspre direcţia Paşcani. Pas cu pas, pe o distanţă de 2000 de metri, am mers până la Bariera ââŹĹžDacia - CantaââŹÂ, acolo unde se aflau cele două locomotive albastre.
Terminalul staţiei Iaşi Nord<i></i>
Aceeaşi clădire, văzută de la sol<i></i>
Pasarela de pe care am realizat fotografiile precedente<i></i>
Capetele liniilor 1C şi 2C<i></i>
Liniile Gării Iaşi<i></i>
Vagoanele Trenului Personal Iaşi ââŹâ Bacău, gata de plecare<i></i>
Faţă-n faţă cu bolidul de 5100 de kW<i></i>
Un tren cu etaj no. 126 cu vagoane 36-17<i></i>
Din direcţia Paşcani venea Trenul Intercity 564, (Bucureşti) Paşcani ââŹâ Iaşi, tractat de EC1-126<i></i>
Locomotiva electrică EA1-708 se pregătea să ia în primire Trenul Personal Iaşi ââŹâ Paşcani<i></i>
12:50<i></i>
După ce treceam de semnalele de ieşire din Gara Iaşi spre direcţia Paşcani, traseul mi-a rezervat o curbă spre stânga. înaintea acesteia, se conectează la linia curentă atât linia dinspre Depoul de Locomotive şi Automotoare Iaşi, cât şi liniile de garare a trenurilor din Gara Iaşi ââŹâ grupa C.
Semnal luminos de ieşire din Gara Iaşi<i></i>
Atenţie, urmează o limitare de viteză din cauza pasajului<i></i>
Spre Paşcani<i></i>
Atenţie la Dacia Papuc... <i></i>
ââŹÂŚCât de la limită este parcată pe platformă? <i></i>
Pe aici se circulă cu 40 km/h<i></i>
înainte cu viteză stabilită! <i></i>
Vedere spre direcţia Gării Iaşi<i></i>
13:00<i></i>
Până la cele două locomotive am înaintat cu o viteză destul de mică, în timp ce admiram şi observam semnalele, linia. Totodată, eram în aşteptarea Trenului Personal 6455, Iaşi ââŹâ Paşcani. Era prima dată când treceam pe acolo şi eram dornic să înregistrez tot ce era de înregistrat.
De la baza liniei ferate 606, vedere spre Paşcani<i></i>
Multă verdeaţă peste linia care ducea spre un agent economic<i></i>
Indicatorul sfârşitului liniei de contact<i></i>
Indicatorul ââŹĹžAşteaptăââŹÂ şi borna hectometrică aferentă liniei 606<i></i>
EA1-708 cu un Tren Personal spre Paşcani<i></i>
Un tren pe o singură şină. Aţi mai văzut aşa ceva? <i></i>
Efect de concavitate a lentilei aparatului, uşor de observat pe semnalele luminoase<i></i>
Semnalul este pe partea stângă a căii<i></i>
Coloşi cu ciment de lângă calea ferată Iaşi ââŹâ Paşcani<i></i>
Tot înainte spre Paşcani<i></i>
13:10<i></i>
Ei, într-un sfârşit, am ajuns şi la cele două locomotive diesel albastre ce vegheau în curtea unui fost operator industrial ââŹâ B.J.T.A.M ââŹâ care acum este Comat Iaşi. Prima dintre ele este locomotiva diesel-hidraulică LDH45-374 sau DHA. A doua dintre ele era tot o locomotivă diesel-hidraulică, însă cu putere mai mică. Construită la Uzinele 23 August Bucureşti, această locomotivă are un motor Maybach cu 6 cilindri care dezvoltă 250 de cai putere, poate atinge o viteză maximă de ~45 km/h şi oferă o forţă de tracţiune de 79 kN. Cântăreşte ââŹĹždoarââŹÂ 24 de tone. Sigur, toate aceste date sunt obţinute din cartea de locomotive diesel-hidraulice, însă tare mult mi-aş fi dorit să cunosc aceste locomotive mai ââŹĹžintimââŹÂ, mai ââŹĹžpracticââŹÂââŹÂŚ
LDH45-374, locomotiva albastră din curtea Comat Iaşi<i></i>
LDH25-200, locomotivă cu viteză maximă de 34 km/h<i></i>
Locomotivă diesel-hidraulică de 250 de căi putere, vedere laterală<i></i>
Detaliu cu osiile motoare cuplate cu biele ale LDH25<i></i>
13:20<i></i>
După ce am fost alungat cu vorbe urâte de către paznicul de acolo, am pornit înapoi spre Gara Iaşi. Timp era suficient de o plimbare şi până în Triajul Socola.
Spre Gara Iaşi<i></i>
Detaliu cu stâlpii de susţinere a catenarei<i></i>
13:30<i></i>
O altă surpriză pe care am descoperit-o în acea zi a fost întâlnirea cu automotorul Malaxa cu numărul de înmatriculare 77-0141-0. De regulă, acest automotor aparţine clasei 78 conform dimensiunilor. Totuşi, merită de menţionat că vehiculul FeRoviaR este pe 2 osii. Alte caracteristici tehnice nu cunosc, dar poate cineva dintre voi mă va putea ajuta să aflu mai multe despre acest automotor.
în zonă de curbă, mergeam înapoi spre Gara Iaşi<i></i>
în linie dreaptă spre Gara Iaşi<i></i>
Depoul de Locomotive şi Automotoare Iaşi<i></i>
în apropierea Gării s-a observat un automotor şi un utilaj feroviar<i></i>
Vehicule feroviare care mai de care: un automotor, un plug de zăpadă şi un utilaj de întreţinere a căii ferate<i></i>
Automotorul Malaxa no. 141<i></i>
Un tren etajat şi liniile Gării Iaşi Nord<i></i>
13:50<i></i>
După vreo 20 de minute de la întâlnirea cu automotorul pe 2 osii de lângă Gara Iaşi, am poposit, din nou, pe peronul Gării Iaşi urmând ca de data aceasta să urmez calea ferată spre Gara Nicolina.
Gara Iaşi şi vagoanele de lângă Revizie<i></i>
De aici eram deja pe Magistrala 600<i></i>
Turlele Catedralei Mitropolitane din Iaşi, văzute de pe Magistrala de Cale Ferată 600<i></i>
14:00<i></i>
După ce am trecut pe sub podul Ă Ĺžoselei Naţionale, a urmat o parcurgere lentă şi cu atenţie de-a lungul celor două fire de cale ferată care leagă Gara Iaşi Nord de Gara Internaţională Nicolina. Până a ajunge acolo, am mai mers 2 kilometri pe Magistrala 600.
O inimă mai veche lăsată în conservare<i></i>
O LDE aştepta tăcută în lanul de căi ferate din Complexul FeRoviaR Iaşi<i></i>
Imagine cu Magistrala 600, direcţia Iaşi Nord<i></i>
Imagine cu Magistrala 600, direcţia Gara Nicolina<i></i>
Cam ascunsă, borna kilometrică indica 407<i></i>
în direcţia Bucureşti urmau podurile FeRoviaRe peste Bahlui<i></i>
Râul Bahlui<i></i>
Tablierul podului peste Bahlui<i></i>
Vedere către Iaşi Nord<i></i>
Vagoane de călători arse, părăsite lângă o clădire care le urma exemplul<i></i>
Spre Gara Nicolina<i></i>
Ă Ĺži înapoi, spre Iaşi Nord<i></i>
Semnale luminoase la intrare în Gara Iaşi Nord<i></i>
Pasaj pietonal peste calea ferată între Bulevardul Nicolae Iorga şi Strada Hatman Ă Ĺžendrea<i></i>
Spre Nicolina<i></i>
Podeţe metalice<i></i>
Semnale luminoase de intrare în Gara Nicolina<i></i>
Vedere spre Gara Iaşi Nord<i></i>
14:20<i></i>
Mă aşteptam, din minut în minut, să văd Gara Nicolina. Mersesem de 30 de minute şi mă aşteptam să ajung undeva unde să popesc pentru o mică gustare. Ă Ĺži cum călătorului îi stă bine cu drumul, am continuat mai departeââŹÂŚ
Curbă înainte de intrarea pe teritoriul Gării Internaţionale Nicolina<i></i>
Gata, e ultima oara când m-am mai uitat înapoi spre Gara Iaşi Nord<i></i>
Bine, penultima!
<i></i>
Semnale pitice luminoase pentru manevră şi o bretelă frumoasă<i></i>
Detaliu cu linia de înaltă tensiune de unde se alimentează locomotivele electrice<i></i>
Borna kilometrică îmi arăta că mai avem de parcurs 406 de kilometri până în Bucureşti Nord<i></i>
Joantă de cale ferată<i></i>
A fost interesant să văd că liniile Gării Nicolina sunt în porţiune de curbă<i></i>
Gara Internaţională Nicolina<i></i>
14:30<i></i>
După ce am trecut de podeţe, semnale luminoase de intrare şi de ieşire din Gările Nicolina, respectiv Iaşi Nord, aveam în faţă Gara Internaţională Nicolina. Surpriza întâlnirii cu acest edificiu a fost pe atât de mare pe cât nici nu citisem înainte despre acesta. Practic, aici opresc trenurile care circulă pe rute internaţionale (Ruse ââŹâ Chişinău, de exemplu).
Clădirea gării, construită sub influenţe sovietice, a fost inaugurată la 1954, cu 4 linii de garare şi amplasare în curbă. în ââŹĹžEnciclopedia Gărilor din RomâniaââŹÂ se scrie despre Gara Nicolina că ââŹĹžeste o reuşită arhitecturală. Toate elementele de compoziţie şi limbaj, preluate din recuzita clasicismului - simetrie, centralitate, acuzarea pregnantă a muchiilor - contribuie la armonia şi echilibrul întregului edificiu.ââŹÂ
Aripa stângă a clădirii Gării Nicolina<i></i>
Vedere cu Gara Nicolina de pe peron<i></i>
Aripa dreaptă a clădirii Gării Nicolina<i></i>
Peronul Gării<i></i>
La câţiva metri distanţă, Gara Nicolina<i></i>
O clădire interesantă - Direcţia Regională Vamală Iaşi<i></i>
Vama Iaşi<i></i>
14:40<i></i>
Din Sudul Moldovei, Trenul Personal 6403, Bârlad ââŹâ Iaşi, era tras de locomotiva diesel-electrică modernizată de General Motors, clasa 65 şi număr de înmatriculare 65-1324-6.
Trenul Personal Bârlad ââŹâ Iaşi<i></i>
Locomotiva diesel-electrică clasa 65 LDE-EGM<i></i>
Trenul a plecat spre Iaşi<i></i>
14:50<i></i>
După plecarea Trenului Personal spre Iaşi, staţia finală de pe traseul acestuia, am purces înainte spre direcţia Bucureşti de pe Magistrala 600, cu gândul să găsesc racordul către Triajul Socola. DarââŹÂŚ
Către Bucureşti Nord<i></i>
Capătul Peronului Gării Nicolina<i></i>
Podul rutier peste Magistrala FeRoviaRă 600<i></i>
15:00<i></i>
ââŹÂŚMagistrala 600 şi lipsa de experienţă din zonă m-a făcut să nu ştiu care era linia care ducea către Triajul Socola. Bănuiam că racordul cu linie electrificată spre direcţia Est ducea către Triajul Socola, însă nu am fost sigur aşa că am continuat să număr kilometri în mod descrescător spre direcţia Sud spre Bucureşti Nord.
Bretelă FeRoviaRă<i></i>
Aceeaşi bretelă, vedere spre Gara Nicolina<i></i>
Pasaj pietonal peste linia ferată<i></i>
Borna kilometrică 405<i></i>
Trei linii electrificate, două către Bucureşti şi una către Triajul Socola<i></i>
Pentru Triajul Socola, trebuia să vă încadraţi pe linia din stânga<i></i>
15:10<i></i>
Soarele era sus pe cer şi prezenţa lui ajungea să mă supere destul de tare. Totuşi, un lucru bun primeam de la Stea: lumina puternică ce ajuta în mod direct la fotografii decente.
Tot înaintând spre Bucureşti<i></i>
Linia de racordare spre Triajul Socola<i></i>
Aşa se vedea când ieşeai din Socola cu un tren şi te îndreptai spre Bucureşti<i></i>
15:20<i></i>
Tot mergând pe calea ferată, la un moment dat aud un şuier de Sulzer dintr-o direcţie pe care n-o credeam că o să aibă de-a face cu locul unde mă aflam eu. Dar pe firul pe care circulă trenurile spre direcţia Vaslui apăruse locomotiva diesel-electrică Sulzer, 62-0548-8, care avea în spate Trenul Personal cu 3 vagoane no. 6414, Iaşi ââŹâ Roman.
Curbă strânsă<i></i>
Vedere spre direcţia Iaşi<i></i>
Magistrala 600 trece pe sub un pod feroviar a unei linii industriale<i></i>
404 kilometri până în Bucureşti Nord<i></i>
Sulzerul de clasa 62 trăgea trenul către Roman<i></i>
Coada Trenului Personal spre Roman<i></i>
Cu un zoom de 4x, vedeam cum Trenul Personal se încadra în curbă<i></i>
Vă amintiţi de podul feroviar de mai devreme? Iată ce exista pe elââŹÂŚ<i></i>
A rămas doar infrastructura căii, de suprastructură au avut grijă alţii<i></i>
Substaţie electrică de tracţiune<i></i>
Un ââŹĹžcastelââŹÂ vecin cu Magistrala 600<i></i>
15:30<i></i>
După ce am trecut de momentul întâlnirii cu Trenul Personal, timpul încă îmi mai permitea să mai înaintez câteva zeci de metri.
Limitare de viteză pentru traversarea căii ferate de sub podul şubred<i></i>
înaintam, în soare şi caniculă, spre Bucureşti<i></i>
Soarele încă mai cădea puternic pe linia ferată <i></i>
Linia neelectrificată până la Făurei<i></i>
Mănăstirea Cetăţuia de pe dealul Cetăţuiei<i></i>
403 de kilometri şi 300 de metri până în... da... până în Bucureşti Nord<i></i>
Ă Ĺži doar 4 kilometri şi 500 de metri până în Gara Iaşi<i></i>
15:40<i></i>
Ă Ĺži cum spuneam mai sus, doar 4 kilometri şi 500 de metri erau până în Gara Iaşi, aşa că m-am hotărât să mă întorc să iau trenul de Paşcani şi să ajung, liniştit, acasă. îmi păruse rău că nu am ajuns până la borna de 400 de kilometri, însă mi-am promis să ajung acolo în viitorul apropiat.
Borna kilometrică 404, vedere spre Iaşi<i></i>
Traverse de lemn în curbele de pe Magistrala 600<i></i>
Cu dedicaţie pentru cineva cui eram drag<i></i>
Bretelă cu racord spre Triajul Socola<i></i>
15:50<i></i>
Ora menţionată mai sus mă îngrijora întrucât trenul meu pleca spre Paşcani la 17:10, iar până în Iaşi mai erau aproximativ 5 kilometri. Ora şi cele câteva minute îmi rămăseseră numai bune pentru a ajunge să-mi iau bilet şi să urc în tren.
Spre Iaşi<i></i>
Spre Bucureşti<i></i>
Borna kilometrică 405, vedere spre Iaşi<i></i>
16:00<i></i>
Aşa cum era de aşteptat, am trecut din nou prin faţa Gării Nicolina, luându-mi rămas bun până la următoarea întrevedere.
Gara Nicolina şi Direcţia Vamală, pe fondul scaunelor de pe peronul Gării Internaţionale Nicolina<i></i>
16:10<i></i>
în continuare, vă invit să urmăriţi câteva imagini de pe calea ferată către Gara Iaşi.
Poposeam câteva minute peââŹÂŚ calea ferată<i></i>
Borna kilometrică 406, vedere spre Iaşi<i></i>
16:20<i></i>
Către Gara Iaşi, de pe un podeţ zdravăn construit<i></i>
Borna kilometrică 407, vedere spre Iaşi<i></i>
După ce am călătorit 122 de kilometri şi după ce am vizitat Iaşiul pentru câteva zeci de minute, paşii mei s-au hotărât a călca pe traversele liniilor de cale ferată ieşene. Aşadar, vă invit în continuare la un reportaj în care Gara Iaşi, Gara Internaţională Nicolina precum şi locomotivele active în ziua de 10 august 2008 sunt personajele principale, iar infrastructura feroviară ieşeană ââŹâ decorul.
într-un blog anterior pomeneam de scurta plimbare pe care am făcut-o pe străzile ieşene. Veneam agale pe strada Gării către însăşi Gara Iaşi. Nu pentru plecarea acasă, ci pentru o explorare mai amănunţită a teritoriului. Eram dornic să descopăr noi locomotive, vagoane, ba chiar mă aşteptam să văd vreo locomotivă diesel-electrică modernizată General Motors (EGM clasa 65/63) şi tot aşa mai departe. Călător pe liniile ferate ale Iaşilor, la fel ca şi alţi zeci şi sute de oameni pasionaţi de dinaintea mea, am dus tradiţia mai departe. Aşadar, la drum, dragii mei cititori!<i></i>
Automotorul Malaxa pe 2 osii<i></i>
12:30<i></i>
Pentru o mai bună surprindere a gării, am urcat pe pasarela (cam şubredă, din câte am înţeles) care leagă zona Pieţei Gării şi Cartierul Alexandru cel Bun (cu mulţumiri lui mardaryroby pentru detaliile oferite în direct prin telefon). Deşi cu probleme, pasarela oferă un loc numai bun de a urmări activitatea din complexul FeRoviaR Iaşi. Dar cum regula zice: ââŹĹžStaţionarea este interzisăââŹÂ, nu mi-am permis să atrag prea mult atenţia.
Din instinct, am urmat scările pasarelei cu dorinţa de a fotografia liniile Gării Iaşi<i></i>
Tablierul pasarelei Gării Iaşi<i></i>
Detaliu cu Clădirea Gării Iaşi Nord<i></i>
Liniile Gării Iaşi - grupa Nord<i></i>
Liniile care duc spre Revizia de Vagoane Iaşi<i></i>
Ă Ĺži iată Revizia de Vagoane Iaşi<i></i>
Gara Iaşi şi peroanele liniilor<i></i>
Mai multe vagoane în conservare<i></i>
O locomotivă tracta câteva vagoane de călători pe canalul de reparaţii<i></i>
Mai jos vă prezint o fotografie cu o locomotivă diesel-hidraulică (DHC-541) care urma să se cupleze la unicul vagon de călători al Trenului Personal 6506, Iaşi ââŹâ Ungheni Prut. Acest tren nu avea să circule pentru mult timp în compunerea prezentatăââŹÂŚ
DHC-541 cu vagonul de călători Dimitrov ca Tren Personal Iaşi - Ungheni Prut<i></i>
12:40<i></i>
Ă Ĺži cum am văzut ce-am vrut să văd (şi mai erau multe de fotografiat ââŹâ mai ales locomotivele cu aburi de lângă capătul pasarelei care face legătură cu cartierul Alexandru ââŹâ dar nu am ştiut de acestea), m-am îndreptat cu pasul şi cu mintea către cele două locomotive albastre ale COMAT Iaşi pe care le-am reperat când am ajuns în Iaşi dinspre direcţia Paşcani. Pas cu pas, pe o distanţă de 2000 de metri, am mers până la Bariera ââŹĹžDacia - CantaââŹÂ, acolo unde se aflau cele două locomotive albastre.
Terminalul staţiei Iaşi Nord<i></i>
Aceeaşi clădire, văzută de la sol<i></i>
Pasarela de pe care am realizat fotografiile precedente<i></i>
Capetele liniilor 1C şi 2C<i></i>
Liniile Gării Iaşi<i></i>
Vagoanele Trenului Personal Iaşi ââŹâ Bacău, gata de plecare<i></i>
Faţă-n faţă cu bolidul de 5100 de kW<i></i>
Un tren cu etaj no. 126 cu vagoane 36-17<i></i>
Din direcţia Paşcani venea Trenul Intercity 564, (Bucureşti) Paşcani ââŹâ Iaşi, tractat de EC1-126<i></i>
Locomotiva electrică EA1-708 se pregătea să ia în primire Trenul Personal Iaşi ââŹâ Paşcani<i></i>
12:50<i></i>
După ce treceam de semnalele de ieşire din Gara Iaşi spre direcţia Paşcani, traseul mi-a rezervat o curbă spre stânga. înaintea acesteia, se conectează la linia curentă atât linia dinspre Depoul de Locomotive şi Automotoare Iaşi, cât şi liniile de garare a trenurilor din Gara Iaşi ââŹâ grupa C.
Semnal luminos de ieşire din Gara Iaşi<i></i>
Atenţie, urmează o limitare de viteză din cauza pasajului<i></i>
Spre Paşcani<i></i>
Atenţie la Dacia Papuc... <i></i>
ââŹÂŚCât de la limită este parcată pe platformă? <i></i>
Pe aici se circulă cu 40 km/h<i></i>
înainte cu viteză stabilită! <i></i>
Vedere spre direcţia Gării Iaşi<i></i>
13:00<i></i>
Până la cele două locomotive am înaintat cu o viteză destul de mică, în timp ce admiram şi observam semnalele, linia. Totodată, eram în aşteptarea Trenului Personal 6455, Iaşi ââŹâ Paşcani. Era prima dată când treceam pe acolo şi eram dornic să înregistrez tot ce era de înregistrat.
De la baza liniei ferate 606, vedere spre Paşcani<i></i>
Multă verdeaţă peste linia care ducea spre un agent economic<i></i>
Indicatorul sfârşitului liniei de contact<i></i>
Indicatorul ââŹĹžAşteaptăââŹÂ şi borna hectometrică aferentă liniei 606<i></i>
EA1-708 cu un Tren Personal spre Paşcani<i></i>
Un tren pe o singură şină. Aţi mai văzut aşa ceva? <i></i>
Efect de concavitate a lentilei aparatului, uşor de observat pe semnalele luminoase<i></i>
Semnalul este pe partea stângă a căii<i></i>
Coloşi cu ciment de lângă calea ferată Iaşi ââŹâ Paşcani<i></i>
Tot înainte spre Paşcani<i></i>
13:10<i></i>
Ei, într-un sfârşit, am ajuns şi la cele două locomotive diesel albastre ce vegheau în curtea unui fost operator industrial ââŹâ B.J.T.A.M ââŹâ care acum este Comat Iaşi. Prima dintre ele este locomotiva diesel-hidraulică LDH45-374 sau DHA. A doua dintre ele era tot o locomotivă diesel-hidraulică, însă cu putere mai mică. Construită la Uzinele 23 August Bucureşti, această locomotivă are un motor Maybach cu 6 cilindri care dezvoltă 250 de cai putere, poate atinge o viteză maximă de ~45 km/h şi oferă o forţă de tracţiune de 79 kN. Cântăreşte ââŹĹždoarââŹÂ 24 de tone. Sigur, toate aceste date sunt obţinute din cartea de locomotive diesel-hidraulice, însă tare mult mi-aş fi dorit să cunosc aceste locomotive mai ââŹĹžintimââŹÂ, mai ââŹĹžpracticââŹÂââŹÂŚ
LDH45-374, locomotiva albastră din curtea Comat Iaşi<i></i>
LDH25-200, locomotivă cu viteză maximă de 34 km/h<i></i>
Locomotivă diesel-hidraulică de 250 de căi putere, vedere laterală<i></i>
Detaliu cu osiile motoare cuplate cu biele ale LDH25<i></i>
13:20<i></i>
După ce am fost alungat cu vorbe urâte de către paznicul de acolo, am pornit înapoi spre Gara Iaşi. Timp era suficient de o plimbare şi până în Triajul Socola.
Spre Gara Iaşi<i></i>
Detaliu cu stâlpii de susţinere a catenarei<i></i>
13:30<i></i>
O altă surpriză pe care am descoperit-o în acea zi a fost întâlnirea cu automotorul Malaxa cu numărul de înmatriculare 77-0141-0. De regulă, acest automotor aparţine clasei 78 conform dimensiunilor. Totuşi, merită de menţionat că vehiculul FeRoviaR este pe 2 osii. Alte caracteristici tehnice nu cunosc, dar poate cineva dintre voi mă va putea ajuta să aflu mai multe despre acest automotor.
în zonă de curbă, mergeam înapoi spre Gara Iaşi<i></i>
în linie dreaptă spre Gara Iaşi<i></i>
Depoul de Locomotive şi Automotoare Iaşi<i></i>
în apropierea Gării s-a observat un automotor şi un utilaj feroviar<i></i>
Vehicule feroviare care mai de care: un automotor, un plug de zăpadă şi un utilaj de întreţinere a căii ferate<i></i>
Automotorul Malaxa no. 141<i></i>
Un tren etajat şi liniile Gării Iaşi Nord<i></i>
13:50<i></i>
După vreo 20 de minute de la întâlnirea cu automotorul pe 2 osii de lângă Gara Iaşi, am poposit, din nou, pe peronul Gării Iaşi urmând ca de data aceasta să urmez calea ferată spre Gara Nicolina.
Gara Iaşi şi vagoanele de lângă Revizie<i></i>
De aici eram deja pe Magistrala 600<i></i>
Turlele Catedralei Mitropolitane din Iaşi, văzute de pe Magistrala de Cale Ferată 600<i></i>
14:00<i></i>
După ce am trecut pe sub podul Ă Ĺžoselei Naţionale, a urmat o parcurgere lentă şi cu atenţie de-a lungul celor două fire de cale ferată care leagă Gara Iaşi Nord de Gara Internaţională Nicolina. Până a ajunge acolo, am mai mers 2 kilometri pe Magistrala 600.
O inimă mai veche lăsată în conservare<i></i>
O LDE aştepta tăcută în lanul de căi ferate din Complexul FeRoviaR Iaşi<i></i>
Imagine cu Magistrala 600, direcţia Iaşi Nord<i></i>
Imagine cu Magistrala 600, direcţia Gara Nicolina<i></i>
Cam ascunsă, borna kilometrică indica 407<i></i>
în direcţia Bucureşti urmau podurile FeRoviaRe peste Bahlui<i></i>
Râul Bahlui<i></i>
Tablierul podului peste Bahlui<i></i>
Vedere către Iaşi Nord<i></i>
Vagoane de călători arse, părăsite lângă o clădire care le urma exemplul<i></i>
Spre Gara Nicolina<i></i>
Ă Ĺži înapoi, spre Iaşi Nord<i></i>
Semnale luminoase la intrare în Gara Iaşi Nord<i></i>
Pasaj pietonal peste calea ferată între Bulevardul Nicolae Iorga şi Strada Hatman Ă Ĺžendrea<i></i>
Spre Nicolina<i></i>
Podeţe metalice<i></i>
Semnale luminoase de intrare în Gara Nicolina<i></i>
Vedere spre Gara Iaşi Nord<i></i>
14:20<i></i>
Mă aşteptam, din minut în minut, să văd Gara Nicolina. Mersesem de 30 de minute şi mă aşteptam să ajung undeva unde să popesc pentru o mică gustare. Ă Ĺži cum călătorului îi stă bine cu drumul, am continuat mai departeââŹÂŚ
Curbă înainte de intrarea pe teritoriul Gării Internaţionale Nicolina<i></i>
Gata, e ultima oara când m-am mai uitat înapoi spre Gara Iaşi Nord<i></i>
Bine, penultima!
<i></i>
Semnale pitice luminoase pentru manevră şi o bretelă frumoasă<i></i>
Detaliu cu linia de înaltă tensiune de unde se alimentează locomotivele electrice<i></i>
Borna kilometrică îmi arăta că mai avem de parcurs 406 de kilometri până în Bucureşti Nord<i></i>
Joantă de cale ferată<i></i>
A fost interesant să văd că liniile Gării Nicolina sunt în porţiune de curbă<i></i>
Gara Internaţională Nicolina<i></i>
14:30<i></i>
După ce am trecut de podeţe, semnale luminoase de intrare şi de ieşire din Gările Nicolina, respectiv Iaşi Nord, aveam în faţă Gara Internaţională Nicolina. Surpriza întâlnirii cu acest edificiu a fost pe atât de mare pe cât nici nu citisem înainte despre acesta. Practic, aici opresc trenurile care circulă pe rute internaţionale (Ruse ââŹâ Chişinău, de exemplu).
Clădirea gării, construită sub influenţe sovietice, a fost inaugurată la 1954, cu 4 linii de garare şi amplasare în curbă. în ââŹĹžEnciclopedia Gărilor din RomâniaââŹÂ se scrie despre Gara Nicolina că ââŹĹžeste o reuşită arhitecturală. Toate elementele de compoziţie şi limbaj, preluate din recuzita clasicismului - simetrie, centralitate, acuzarea pregnantă a muchiilor - contribuie la armonia şi echilibrul întregului edificiu.ââŹÂ
Aripa stângă a clădirii Gării Nicolina<i></i>
Vedere cu Gara Nicolina de pe peron<i></i>
Aripa dreaptă a clădirii Gării Nicolina<i></i>
Peronul Gării<i></i>
La câţiva metri distanţă, Gara Nicolina<i></i>
O clădire interesantă - Direcţia Regională Vamală Iaşi<i></i>
Vama Iaşi<i></i>
14:40<i></i>
Din Sudul Moldovei, Trenul Personal 6403, Bârlad ââŹâ Iaşi, era tras de locomotiva diesel-electrică modernizată de General Motors, clasa 65 şi număr de înmatriculare 65-1324-6.
Trenul Personal Bârlad ââŹâ Iaşi<i></i>
Locomotiva diesel-electrică clasa 65 LDE-EGM<i></i>
Trenul a plecat spre Iaşi<i></i>
14:50<i></i>
După plecarea Trenului Personal spre Iaşi, staţia finală de pe traseul acestuia, am purces înainte spre direcţia Bucureşti de pe Magistrala 600, cu gândul să găsesc racordul către Triajul Socola. DarââŹÂŚ
Către Bucureşti Nord<i></i>
Capătul Peronului Gării Nicolina<i></i>
Podul rutier peste Magistrala FeRoviaRă 600<i></i>
15:00<i></i>
ââŹÂŚMagistrala 600 şi lipsa de experienţă din zonă m-a făcut să nu ştiu care era linia care ducea către Triajul Socola. Bănuiam că racordul cu linie electrificată spre direcţia Est ducea către Triajul Socola, însă nu am fost sigur aşa că am continuat să număr kilometri în mod descrescător spre direcţia Sud spre Bucureşti Nord.
Bretelă FeRoviaRă<i></i>
Aceeaşi bretelă, vedere spre Gara Nicolina<i></i>
Pasaj pietonal peste linia ferată<i></i>
Borna kilometrică 405<i></i>
Trei linii electrificate, două către Bucureşti şi una către Triajul Socola<i></i>
Pentru Triajul Socola, trebuia să vă încadraţi pe linia din stânga<i></i>
15:10<i></i>
Soarele era sus pe cer şi prezenţa lui ajungea să mă supere destul de tare. Totuşi, un lucru bun primeam de la Stea: lumina puternică ce ajuta în mod direct la fotografii decente.
Tot înaintând spre Bucureşti<i></i>
Linia de racordare spre Triajul Socola<i></i>
Aşa se vedea când ieşeai din Socola cu un tren şi te îndreptai spre Bucureşti<i></i>
15:20<i></i>
Tot mergând pe calea ferată, la un moment dat aud un şuier de Sulzer dintr-o direcţie pe care n-o credeam că o să aibă de-a face cu locul unde mă aflam eu. Dar pe firul pe care circulă trenurile spre direcţia Vaslui apăruse locomotiva diesel-electrică Sulzer, 62-0548-8, care avea în spate Trenul Personal cu 3 vagoane no. 6414, Iaşi ââŹâ Roman.
Curbă strânsă<i></i>
Vedere spre direcţia Iaşi<i></i>
Magistrala 600 trece pe sub un pod feroviar a unei linii industriale<i></i>
404 kilometri până în Bucureşti Nord<i></i>
Sulzerul de clasa 62 trăgea trenul către Roman<i></i>
Coada Trenului Personal spre Roman<i></i>
Cu un zoom de 4x, vedeam cum Trenul Personal se încadra în curbă<i></i>
Vă amintiţi de podul feroviar de mai devreme? Iată ce exista pe elââŹÂŚ<i></i>
A rămas doar infrastructura căii, de suprastructură au avut grijă alţii<i></i>
Substaţie electrică de tracţiune<i></i>
Un ââŹĹžcastelââŹÂ vecin cu Magistrala 600<i></i>
15:30<i></i>
După ce am trecut de momentul întâlnirii cu Trenul Personal, timpul încă îmi mai permitea să mai înaintez câteva zeci de metri.
Limitare de viteză pentru traversarea căii ferate de sub podul şubred<i></i>
înaintam, în soare şi caniculă, spre Bucureşti<i></i>
Soarele încă mai cădea puternic pe linia ferată <i></i>
Linia neelectrificată până la Făurei<i></i>
Mănăstirea Cetăţuia de pe dealul Cetăţuiei<i></i>
403 de kilometri şi 300 de metri până în... da... până în Bucureşti Nord<i></i>
Ă Ĺži doar 4 kilometri şi 500 de metri până în Gara Iaşi<i></i>
15:40<i></i>
Ă Ĺži cum spuneam mai sus, doar 4 kilometri şi 500 de metri erau până în Gara Iaşi, aşa că m-am hotărât să mă întorc să iau trenul de Paşcani şi să ajung, liniştit, acasă. îmi păruse rău că nu am ajuns până la borna de 400 de kilometri, însă mi-am promis să ajung acolo în viitorul apropiat.
Borna kilometrică 404, vedere spre Iaşi<i></i>
Traverse de lemn în curbele de pe Magistrala 600<i></i>
Cu dedicaţie pentru cineva cui eram drag<i></i>
Bretelă cu racord spre Triajul Socola<i></i>
15:50<i></i>
Ora menţionată mai sus mă îngrijora întrucât trenul meu pleca spre Paşcani la 17:10, iar până în Iaşi mai erau aproximativ 5 kilometri. Ora şi cele câteva minute îmi rămăseseră numai bune pentru a ajunge să-mi iau bilet şi să urc în tren.
Spre Iaşi<i></i>
Spre Bucureşti<i></i>
Borna kilometrică 405, vedere spre Iaşi<i></i>
16:00<i></i>
Aşa cum era de aşteptat, am trecut din nou prin faţa Gării Nicolina, luându-mi rămas bun până la următoarea întrevedere.
Gara Nicolina şi Direcţia Vamală, pe fondul scaunelor de pe peronul Gării Internaţionale Nicolina<i></i>
16:10<i></i>
în continuare, vă invit să urmăriţi câteva imagini de pe calea ferată către Gara Iaşi.
Poposeam câteva minute peââŹÂŚ calea ferată<i></i>
Borna kilometrică 406, vedere spre Iaşi<i></i>
16:20<i></i>
Către Gara Iaşi, de pe un podeţ zdravăn construit<i></i>
Borna kilometrică 407, vedere spre Iaşi<i></i>
