Garile standard ale MAV

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"

victorian

Well-Known Member
Trenulist
21 Octombrie 2007
2.229
8
Constanta
LOCATION
Constanta
Nu vi s-a intamplat niciodata sa mergeti cu trenul prin Ardeal, prin Banat sau prin pusta maghiara, trenul sa treaca in goana printr-o mica gara pe care s-o prindeti "cu coada ochiului", iar peste zece minute sau un sfert de ora, intr-o senzatie de "deja-vu", trenul sa treaca din nou prin ACEEASI gara, sau eventual una foarte asemanatoare?

De fapt sunt foarte multe gari "asemenea" in Ardeal, in Banat sau in pusta maghiara. Ele fac parte din garile standard ale MÁV = Magyar Államvasutak, Caile Ferate Maghiare, despre care vreau sa va vorbesc in continuare. De fapt, este oarecum impropriu sa le spunem "gari standard MAV" avand in vedere ca multe dintre ele apartin altor entitati precum HEV, anterioare MAV. Totusi, pentru simplificare, am decis sa le denumesc astfel dupa numele entitatii "sora" CFR-ului, care le-a preluat in cele din urma pe toate cu incepere din 1890.

Despre clasele de cladiri folosite ca gari de catre MÁV am aflat pentru prima oara pe acest site: http://arch.eptort.bme.hu/27/27szabow.html

Acolo, alaturi de mult text explicativ, puteti vedea si o imagine ce prezinta succint cele patru clase de cladiri in functie de gradul lor de complexitate. Deja, multe dintre aceste cladiri va vor parea cunoscute, fiindca le-ati vazut de multe ori din mersul trenului prin Ardeal.

O prezentare mai detaliata a celor patru clase de cladiri puteti gasi pe site-ul: http://www.idokep.hu/~szvdom/ unde, la subcapitolul: http://www.idokep.hu/~szvdom/tipus.php sunt reluate pe trei categorii, cele trei sau patru clase de cladiri, de data asta cu desene foarte detaliate.

La ce ne va folosi recunoasterea tipologiei acestor cladiri?

Vedem ca, indiferent de clasa constructiei, se porneste de regula de la un dreptunghi cu latura de 8.50 metri paralel cu linia, pe 11 metri perpendicular pe linie. Acest corp principal de cladire are de regula doua accese simetrice stanga-dreapta, si o fereastra in mijloc. Functie de complexitatea cladirii, ea poate sa fie numai parter sau parter si etaj, si poate sa aiba doua aripi de cladire stanga-dreapta.

In ciuda diferentelor de mod de tratare, cladirea este in principiu exact la fel in orice situatie, deci daca stim sa-i recunoastem tipologia inseamna ca, in calitate de pasionati vom putea construi mai usor un model.

Acum, sperand ca v-am trezit interesul cu acest nou subiect, va rog sa va uitati cu mai multa atentie la garile din preajma voastra, poate recunoasteti vreuna din tipologiile prezentate!
 
Foarte interesant subiectul Dorin !
Ardealul este "acoperit" de aceste gari si ma astept la un aport de imagini din partea celor din zona. Gasiti pe link-urile indicate de Dorin, schite ale garilor MAV/CFR din Ardeal, usor de modelit si interesant de cercetat.

Marturisesc ca si pe mine ma bate gandul sa asezonez undeva in diorama mea la N o gara de rang III Mav.....
 
Salut,

Foarte interesant! Ce zici de o baza de date asemanatoare pentru Romania? Ma refer aici la imagini + desene la nivelul de detaliu al celor unguresti, nu mai mult. Scuze de offtopic.
 
excelenta prezentarea...

referitor la rpimul link atasat de tine, victorian, am ramas placut surprins sa vad ca, gara din Battanya (HU) seamana destul de bine cu cele de pe linia Arad-Brad.

Dupa cum am citit in cartea dl. Vali Ivanescu, caile ferate din Banat si o parte din Ardeal si aici fac referire stricta la actuala regionala Timisoara au fost construite de mai multe societati comerciale din acele vremuri, oare fiecare societate impunea propriul tip de gara (in functie de importanta si marimea statiei) ? ma refer aici la garile din Savarsin, vechea gara din Deva, Orastie, Vintul de Jos...care sunt identice.

PS.."si daca se poate ce culoare avea uniforma personalului MAV?"
 
Multumesc tuturor pentru completari!

@ Misha, iti multumesc ca ai postat aici link-ul catre reportajul respectiv. Adevarul este ca exact de la el am pornit in incercarea de a face un pic de lumina in acest subiect fascinant si din pacate inca putin "batut" de modelistii romani. La cat de multe sunt garile standard de felul acesta, ar merita mai mult interes, si tocmai de aceea am considerat ca este cazul sa le dedic un subiect separat.

Tot in acest reportaj este foarte frumos expusa istoria caii ferate AKV (Arad-Korosvolgyi Vasut = Arad-Valea Crisului) infiintata la 26 iunie 1876 pe baza unei legi din 1875. Primul site mentionat de mine precizeaza ca inginerul Beni Zelenai Boros, autorul lucrarilor de pe linia AKV a fost de fapt un adevarat precursor al dezvoltarii cailor ferate maghiare regionale. Deci departe de a fi o linie oarecare, linia respectiva este considerata chiar de catre istoricii maghiari ca fiind cu adevarat o "deschizatoare de drumuri". Un motiv in plus sa pastram cu grija toate aceste cladiri, la fel cum am facut in cazul haltei Utvinis, a garii Mocrea si a multor altele de pe acelasi traseu sau de pe altele similare! :(

Chiar daca sunt in maghiara, textele de pe site-urile mentionate de mine va vor deveni fara indoiala perfect accesibile celor care nu stiu limba respectiva (ca si mine, de altfel) daca veti incerca sa le vizionati folosind "Google translate". Inca o sugestie: in loc sa dati traducerea in romaneste, unde traducerea in mod evident inca schioapata, incercati sa traduceti in engleza: veti obtine un text aproape in intregime inteligibil!

Fara indoiala perioada cea mai fertila pentru ceea ce ne intereseaza aici, adica garile standard, este perioada imediat urmatoare anului 1880, an in care in parlamentul de la Budapesta a fost trecuta o lege ce reglementa si promova constructia cailor ferate usoare regionale (helyiérdekű vasutak, prescurtate HEV)

Aceste entitati, pe care indraznesc sa le denumesc "cai ferate regionale", sunt cele care au inflorit in anii urmatori in diverse zone din Ardeal, Banat si in restul Ungariei si au reusit integrarea retelei de cai ferate peste tot teritoriul tarii, inainte de a fi preluate in intregime de catre MAV cu incepere din 1890.

Printr-un mod pe care eu nu reusesc inca sa mi-l explic pe deplin, dar care era fara indoiala implicit legilor respective, atunci cand s-au dezvoltat toate aceste linii, aproape de fiecare data cladirile respective au fost edificate folosindu-se aceste adevarate "proiecte tip" refolosibile. Din acest motiv, gari din Romania precum cea din Hateg sau din Buzias pot sa aiba "surori" bune care arata suspect de asemanator tocmai departe, in largul campiei Pannoniei!

Din pacate, aici trebuie sa imi marturisesc nestiinta, nu stiu inca nimic despre autorul acestor proiecte refolosibile. Fara indoiala insa, trebuie sa fi existat niste albume de unde a fost selectata pentru fiecare statie cladirea cea mai potrivita. De aceea, ii rog pe membrii forumului care stiu ungureste, care cunosc problema si care sunt in tema cu subiectul sa ne lumineze si pe noi! Din cate stiu eu, in vremurile mai recente, problema a fost studiata in cartea "Régi magyar vasútÃ¥llomÃ¥sok" (Cladiri feroviare vechi unguresti) autor Kubinszky MihÃ¥ly, editura Korvina din Budapesta. Vezi: http://www.vatera.hu/kubinszky_mihaly_regi_magyar_vasutallomasok_158189272.html

Poate vreunul dintre membrii forumului are aceasta carte in biblioteca si ne poate povesti cate ceva?
 
@ Claudiu Ne:

Nu-s in masura sa-ti raspund 100% corect informat despre culorile uniformei feroviarilor unguri din perioada respectiva, dar judecand dupa pozele colorizate disponibile pe site-ul indicat de mine mai sus, ar trebui sa fie bleumarin inchis.

Vezi aici:
http://www.idokep.hu/~szvdom/show.php?az=jabe&num=501

Daca este sa credem pe cuvant autorii acestui post: http://www.austro-hungarian-army.co.uk/badges/lanyard1.htm rezulta ca in cursul anului 1868 uniforma militara austriaca, in mod traditional de culoare alba, a fost schimbata tot cu bleumarin inchis, deci ar avea cumva o logica.

Vezi si: http://books.google.ro/books?id=RwPzFpRTdH4C&lpg=PA37&ots=dD1MxmL_ME&dq=hungarian%20railway%20uniform%20color&pg=PP1v=onepage&q=&f=false

Totusi, cred ca o sugestie mai buna ar fi sa discuti cu niste colectionari feroviari unguri pasionati de epoca I-a, ei ar putea sa stie mai bine!
 
uniforma veche MAV -albastru foarte inchis, cu o usoara tenta spre gri.

De un real folos ar fi fotografii de detaliu ale garilor foste MAV, pentru a imbunatati o eventuala lucratura modelistica. Schite exista pe siturile indicate de Dorin, insa de obicei ai nevoie si de ceva detalii de felul: ferestre, usi, capriori, jgheaburi de scurgere apa, evident, incercand sa se pozeze cele care par autentice (nu o usa din PVC alb instalata de cand gara a devenit locuinta)....

Urmand aceiasi logica, incercati sa fotografiati acele chioscuri de lemn, pe care le vedeti in planuri. De obicei, si datorita materialului din care sunt construite, s-au degradat cel mai repede si au fost inlocuite de alte constructii. Daca mai gasiti aceste constructii "de vara" ar trebui pozate in detaliu.

succes.
 
Iata linkul pentru cateva poze: http://forum.lokomotiv.ro/modules.php?name=Forums&file=viewtopic&t=5812
O parte din aceste cladiri se pot vedea in aceasta sectiune ce le-am pozat personal pe ruta Sacuieni Bihor-Satu Mare. Mai urmeaza sa fac un amplu fotoreportaj si cu gara Satu Mare, unde mi-am petrecut copilaria si intotdeauan ma impresioneaza cu frumosul stil arhitectural. Respect
 
un bun exemplu de gara tip MAV, pastrata inca in buna stare poate fi observata la Hateg. Eu am facut un mic "reportaj" referitor la aceasta gara. Daca sunt cereri de poze cu detalii se poate rezolva intr-un weekend.




 
Multumesc tuturor de lamuriri si comentarii!

Claudiu, tocmai voiam sa pun un link catre pozele tale; intr-adevar, Hateg este unul din locurile unde se mai poate observa inca acel chiosc pastrat in (relativ) buna stare. Sper sa mai fie acolo si in anul acesta!

Un detaliu excelent al unui chiosc similar, cel din Buzias, se poate observa in cartea "Buzias, nostalgii feroviare", autori Valentin Ivanescu, Ottmar Loefler, Alfred Martini, la pagina 84. Poza este din 1934 si prezinta chioscul in forma sa originala. Ce mi se pare interesant este faptul ca aceste chioscuri sunt extrem de asemanatoare, in ciuda locatiilor foarte diferite.

Asta imi sugereaza fie ca mesterii respectivi se deplasau la toate locatiile respective, fie ca ele sunt niste constructii standard realizate undeva la un atelier central si montate doar in locatie, fie, mai plauzibil, (fiindca e vorba nu numai despre chioscuri ci si despre cladirile respective) ele au fost facute pe baza unor schite extrem de detaliate, pe care, atentie mare, mesterii chiar le respectau!

In privinta metodologiei de prezentare, ca sa nu ne "zapacim" de tot cu foarte multele tipologii de cladiri feroviare maghiare, eu propun ca pentru moment sa ne concentram pe "setul" de cladiri tipice HEV, din care face parte si gara din Hateg aici prezentata. Asa cum spuneam, ele s-ar incadra in timp in perioada 1880-1890 si dupa cum ati putut vedea deja, se incadreaza in patru "clase" diferite de cladiri, in functie de complexitate.

Trebuie precizat ca, in buna traditie a secolului al XIX-lea, aceste cladiri sunt gandite de regula sa ofere atat spatiu functiunii feroviare pe care o reprezinta, cat si spatiu de cazare pentru lucratorul feroviar care urma sa lucreze/locuiasca acolo in permanenta impreuna cu familia sa. Aceste cladiri erau deci gandite in ideea de a oferi o posibilitate de locuire autonoma intr-o zona unde de multe ori linia era la distanta de 1-2 km departare de orice localitate. In consecinta, putem spune ca aceste cladiri nu erau numai niste cladiri functionale legate de calea ferata, ci erau cu adevarat un vector al industrializarii si al progresului in teritoriu! ;-)
 
foarte buna expunerea ta, Victorian...

Trebuie sa recunosc ca acele anexe (chiosc) frumos lucrate le-am vazut prima oara la gara din Buzias, pe timpul cand student fiind faceam foarte des "naveta" de la Timisoara la Deva, dar atunci m-am gandit ca faceau parte din specificul orasului si al Bailor Buzias, din alte vremuri.
 
Salut Dorin,

chioscul este parte integranta din proiect, idee probabil preluata pe filiera germana.
Nu se realizau cum voiau mesterii ci dupa proiectul standard elaborat odata cu cladirea. Din cate stiu, acest element era initial complet din lemn nu jumatate beton/jumatate lemn.

Dupa 1920 a inceput transformarea acestor constructii, preponderent in birtul garii. Daca Va uitati pe ultima coperta a "Nostalgiilor feroviare" veti vedea gara Buzias avand chiscul transformat in....bufet (chiar asa scrie pe reclama) si pe antreprenor asteptand musterii sprijinit de pervaz.
 
Foarte interesant subiectul, gara din Hateg am vizitat-o si eu, in speranta ca voi gasi un tren de legatura spre Simeria acum doi ani, insa am ramas surprins de starea avansata de degradare a cladirii, si de faptul ca pe nicaieri nu era afisat nici un mers de trenuri... am impresia ca e deja uitata de multa vreme acolo.
 
Parasirea si degradarea e boala veche pe la noi...
Majoritatea acestor gari mici, de rang 3, sunt aflate pe linii secundare (neinteroperabile) sau sunt in curs de desfiintare pe liniile principale. Unele au avut soarta de a ajunge locuinte. Tocmai de aceia este important sa fie cercetate si fotografiate, pana sa "sufere" transformari radicale, determinate de noile destinatii (recompartimentari, schimbari usi/geamuri, noi adaugiri, etc..). Eu am facut o cercetare asupra lor, destul de sumara recunosc, mai ales asupra cladirilor mici, de rang inferior si cu placere voi incerca sa mai adaug cate ceva la discutia de aici.

later edit:

sa nu uit, aici este realizarea unei statii de rang 3 (sunt sigur ca recunoasteti cladirea):

http://erojr.home.cern.ch/erojr/Content/models/Station/Sta_main.htm

si aici sunt planurile cladirii (cele doua PDF-uri din dreapta sus):

http://www.vasutallomasok.hu/tphev-o.php?osz=3

Daca plimbati prin site gasiti planurile (inclusiv interioarele) la toate garile standardizate ale MAV. Spre exemplu, modelul dupa care s-a construit gara din Buzias este aici:

http://www.vasutallomasok.hu/tphev-o.php?osz=1

evident, acesta este desenul original, astazi gara suferind modificari prin adaugarea unui corp nou.
 
Ahaaa, stiam ca e pe undeva o discutie despre chioscul garei Hateg.

Iata ca am gasit o poza facuta pe film pe care am scanat-o, poza garii Caransebes Tiglarie care inca mai avea acel chiosc la trecerea mea pe acolo. In asteptare este un drum pe linia in speta, prilej de a vedea daca mai exista.

 
Ce parere aveti, aceasta cladire are vreo legatura cu MAV?

270720141043.jpg


Este situata chiar pe M800, intre Dirste si Timisul de Jos.

270720141044.jpg


Fusese asigurata de Generali:

asigurare_generali.jpg


Doamna care locuieste acolo mi-a spus ca tigla este facuta la Lugoj in anii 1800 (nu isi amintea daca inainte sau dupa 1881). Are si pivnita, foarte solida.
Am toata increderea ca sint oameni educati si nu vor face modificari neinspirate; e unul din rarele cazuri in care nu aud vorbe bune despre termopane :)
 
Buna,

cladirea nu corespunde niciunui desen standardizat de MAV pentru cladiri de calatori. In egala masura dispunerea usilor de acces (in acest caz doar una) sugereaza ca nu este vorba de o cladire de calatori.

Asta nu exclude sa fie vorba de una din multele anexe administrative, cantoane sau cladiri cu statut de locuinta pentru personalul CF pe care administratiile feroviare (inlcusiv MAV) le-a avut in patrimoniu.

Cine are acces la Mersul Trenurilor pre 1918 poate sa verifice daca a existat un punct de oprire in locatia indicata de tine.

PS: ma bucur sa citesc ca sunt oameni care inteleg prin renovare si altceva decat termopane, placare cu polistiren, o vopsea magenta si musai piticii de plastic aferenti in fata.
 
Salut Vlad,

Multumim frumos pentru poze, foarte interesant! Totusi, cladirea ta este un pic mai veche! Nu putem vorbi despre "cladire tip MÁV" pentru simplul motiv ca MÁV ca entitate nu exista la data respectiva. La momentul respectiv existau inca societati comerciale care primeau in concesiune de la stat diverse trasee.

Cladirea a fost construita de catre MKV care a obtinut in 6 Decembrie 1868 concesiunea liniei magistrale Oradea – Cluj – Razboieni –Teius – Blaj – Copsa Mica – Sighisoara –Brasov (484 km) si a ramificatiilor Razboieni –Târgu Mures (59,3 km), Teius – Alba Iulia (19,1 km) si Copsa Mica – Sibiu (44,6 km).

Lucrarile au fost executate de firma Warring Brothers & Eckersley, iar traseele au fost date in folosinta dupa cum urmeaza:

Teius – Medias, 62 Km, 6 mai 1872
Medias – Sighisoara, 39 Km, 12 iulie 1872
Sighisoara – Brasov, 129 Km, 1 iunie 1873

Legatura spre Predeal (frontiera) a fost facuta ceva mai tarziu, in parte si datorita intarzierii cu care s-au perfectat intelegerile cu partea romana si realizarea practica a caii ferate Ploesti-Predeal. In orice caz, vechea gara din Predeal a fost data în folosinta pe data de 10 iunie 1879 deci cladirea ta trebuie sa fie cel putin din 1879, moment in care dupa parerea mea inca exista MKV.

MÁV (Liniile Maghiare de Stat) au fost infiintate odata cu marea nationalizare a cailor ferate in perioada 1881-1894 cand toate caile ferate din Ungaria, cu mici exceptii, au fost incorporate treptat intr-o noua entitate unitara.

In privinta modului in care este pastrata cladirea, asa cum spune Catalin mai sus, e bine cand cineva intelege ca uneori e mai bine sa nu slutesti o cladire veche cu adaugiri neinspirate, chiar daca asta inseamna sa pastrezi o tamplarie deteriorata pe care nu o va mai face nimeni la fel, fiindca nu mai exista azi asemenea tamplari care sa stie sa refaca identic asemenea ferestre si usi.

Din cate observ, chiar daca nu o fi fost o gara in locul respectiv cladirea are o alura de constructie feroviara si e destul de asemanatoare unor cladiri din Banat pentru care prietenul nostru Dan TM a pus niste poze mai demult. E posibil sa fi fost un canton sau o locuinta pentru lucratori feroviari. Oricum, e bine cand locuitorii unor case vechi se intereseaza de istoria cladirilor in care locuiesc, e o atitudine culturala diametral opusa actiunilor de care vorbea Catalin mai sus, cu pitici de plastic si geamuri oglinda.