Expozitia INFRATRANS 2011

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"

mishu88

Well-Known Member
Trenulist
13 Mai 2008
668
8
Falticeni, Pascani, Bucuresti
trenuriromania.blogspot.com
WEBSITE
http://trenuriromania.blogspot.com
LOCATION
Falticeni, Pascani, Bucuresti
29 septembrie 2011 = Expoziţie InfraTrans 2011<i></i>

Joi, 29 şi vineri, 30 septembrie 2011, a avut loc la peronul 13 expoziţia a unor vehicule FeRoviaRe ce aparţin de operatorul feroviar de stat CFR Marfă’. Pe lâng㒠acest stand dinamic, în incinta Gă’rii de Nord au fost invitaţi mai mulţi agenţi economici care şi-au prezentat ofertele şi produsele legate de industria FeRoviaRă’.

Ediţia din acest an, organizat㒠sub înaltul patronaj al Ministerului Transportului şi Infrastructurii şi cu sprijinul CFR, CFR Marfă’, Asociaţia Inginerilor Feroviari din România, a avut ca invitaţi pe Alstom, Astaldi, Isaf, Metrorex, RATB, Porr, Siemens, Strail şi multe alte firme private româneşti sau internaţionale.

Aşa cum spuneam la început, la linia 13 au fost expuse 4 vehicule feroviare, 2 dintre acestea fiind motoare şi 2 dintre acestea fiind remorcate. O apariţie foarte interesant㒠a fost vagonul Saadkms destinat transportului de autotrenuri cu remorcă’. Acest tip de transport intermodal, numit în continuare Rollende Landstrasse are numeroase avantaje, printre care: protejarea mediului înconjură’tor, decongestionarea traficului rutier, încurajarea transportului feroviar rapid, sigur şi economic. Iar dac㒠autotrenurile sunt transportate pe calea ferată’, şoferii care deservesc aceste vehicule se vor urca într-un vagon tip cuşet㒠cu 39 de locuri şi cu acces la un spaţiu cu bar şi bucă’tă’rie.

Din punct de vedere al vehiculelor motoare, au fost expuse dou㒠locomotive de la CFR Marfă’, şi anume locomotiva electric㒠Co`-Co` de 5.100 de kW şi locomotiva diesel-electric㒠Co`-Co` de 2.300 de CP modernizat㒠de Remarul 16 Februarie, cunoscut㒠şi sub numele de Carpathia 2.300 DE-M cu numă’rul UIC 92 53 0 630 001-1.

Aşadar, acestea au fost noută’ţile expuse la Expoziţia InfraTrans 2011 pe 29 şi 30 septembrie 2011. în speranţa sensibiliză’rii oficialilor Ministerului Transporturilor pentru o reconsiderare şi o reconcetrare a atenţiei că’tre transportul feroviar de marf㒠şi de că’lă’tori, aceast㒠acţiune organizat㒠de AIFR s-a dovedit a fi o reuşit㒠şi a însemnat mai mult decât o avanpremier㒠a Zilelor FeRoviaRe 2011 ce vor avea loc între 4 şi 5 septembrie în Bucureşti.

Montaj video:<i></i>
http://www.youtube.com/watch?v=FaZ_gN-3kDE

Fotografii:<i></i>

Vagon Saadkms <i></i>


Vagon Saadkms <i></i>


Vagon Saadkms <i></i>


Vagon Saadkms <i></i>


Detaliu boghiu vagon Saadkms <i></i>


Codificare numerica si literala UIC a vagonului Saadkms <i></i>


Sigla Greenbrier Europe a vagonului produs in 2003 in Germania <i></i>


Vagon CFR Marfa 85-30 pentru transportul soferilor de autotrenuri <i></i>


Detaliu boghiu Gorlitz V al vagonului Rollende Landstrasse <i></i>


Detaliu boghiu Gorlitz V <i></i>


Detaliu codificare UIC al vagonului CFR Mrfa 85-30 <i></i>


Vagon de Transport combinat RO-LA expus in Gara de Nord <i></i>


Grup sanitar <i></i>


Coridor de trecere <i></i>


Conditii de dormit <i></i>


Sigla Atelierele CFR Grivita Bucuresti <i></i>


Locomotiva electrica CFR Marfa 6600 kW nr. 34 <i></i>




Locomotiva electrica CFR Marfa 6600kW <i></i>


Locomotiva diesel-electrica CARPATHIA 2300 <i></i>




EA6600kW vs LDE2300CP <i></i>


Infratrans - Expozitia internationala pentru echipamente si dotari in domeniul feroviar <i></i>


Atmosfera generala <i></i>


Sistem de prindere W14 de la Schwihag <i></i>


Alte echipamente de la Schwihag <i></i>


Electroaparataj <i></i>



Ro-Thermit SRL Romania <i></i>


Silogic <i></i>


ISAF SA <i></i>


Semnal luminos de la ISAF SA <i></i>


Telecomunicatii CFR SA <i></i>


Romkatel SRL <i></i>


Electrificare CFR <i></i>


Informatic㒠FeRoviaR㒠<i></i>



Porr Construct SRL <i></i>


Alstom Transport <i></i>


Tramvai Bucur LF by Marian Andrei <i></i>


Tramvai Bucur LF by Marian Andrei <i></i>


Metroul SA si RATB <i></i>


Expozitia InfraTrans 2011 <i></i>
 
Multumim pentru reportaj.
Totusi niste poze la rezolutie mai mare erau minunate.
 
Mishule aia cu detaliu boghiu la vagonul de tiruri mi-a placut cel mai mult :D da unde-i boghiul ? Eu vazuzem doua si abia am reusit sa disting cateceva la cat de mici su ascunse erau :D Eu zic sa rectifici ca acolo e suspensia celor doua boghiuri de pe capat.

Ai intrat in Diesel ? In electrica ? E belea in sala masinilor numai ca in electrica pe langa atatea mii de volti.... :D tremuram ! :D
 
Gam3 a spus:
Multumim pentru reportaj.
Totusi niste poze la rezolutie mai mare erau minunate.

Cu mare drag! Am notat ideea ta.
sogard_2003 a spus:
Mishule aia cu detaliu boghiu la vagonul de tiruri mi-a placut cel mai mult :D da unde-i boghiul ? Eu vazuzem doua si abia am reusit sa disting cateceva la cat de mici su ascunse erau :D Eu zic sa rectifici ca acolo e suspensia celor doua boghiuri de pe capat.

Ai intrat in Diesel ? In electrica ? E belea in sala masinilor numai ca in electrica pe langa atatea mii de volti.... :D tremuram ! :D

Nu am mai intrat în maşini, trebuia s㒠obţin şi cazare de la facultate, abia am avut timp s㒠trec pe acolo. Voi avea timp la Zilele FeRoviaRe! :)

Cât despre ”boghiu” sau... ”boghiuri de pe capă’t”, cum le spunem tu şi eu la aceste aparate de rulare, sunt de fapt dou㒠traverse pivotante articulate între ele. Una dintre ele conţine 3 osii, iar cealalt㒠- 2. Mai spune frumos în ”Compendiul de vagoane de marfă’” c㒠s-a ales varianta constructiv㒠cu ”dou㒠boghiuri de capă’t” sau ”dou㒠traverse pivotante cu 5 osii” în locul a unei rame/boghiu cu 4 osii montate din considerente de uzur㒠a roţilor în curbă’. Mai multe detalii despre acest tip de vagon... http://www.vagongyar.hu/en/index.php?pageid=2 la secţiunea 10-axle Ro-La wagon (Saadkkms)<i></i> .

Vorba aia... o osie e prea puţin pentru un boghiu, dar trei deja-s prea multe. :D
 
http://www.railwayfan.ro/images/SECT/10/46/5292.jpg

http://www.railwayfan.ro/images/SECT/10/46/5293.jpg


Le-am pozat in 2006 in Arad unde zac abandonate.
Au 2 boghiuri la fiecare capat,unul cu 2 osii si unul cu 3 osii.

Sistemul de frinarenu l-am pozat ca trebuiau ridicate niste capace, dar cred ca in prezent e mai usor sa pozeze cineva pentru ca in Arad nu mai sint probleme cu pozatul.
 
Am fost alaltaieri seara in gara impreuna cu Cristi si am vazut si cele doua locomotive. Am facut testul cu magnetul pe tabla celor doua locomotive (casca de la hands-free).

Pe CARPATHIA 2300, in afara de capete, in rest magnetul nu a stat pe tabla ABSOLUT NICAIERI; ceea ce inseamna ca ori e facuta metal neferos :D , ori are basculante de chit pe ea; ulterior am aflat cum s-a "construit carcasa".

Surpriza a venit de la CFR Marfa 6600kW. Magnetul, cu foarte mici exceptii a stat peste tot.

Cand dracu o sa scapam de gioagle, carpeli si improvizatii??
Recunosc, sunt un mare fan (mai ales al DA-ului), insa asta nu inseamna ca inca 50 de ani de acum incolo trebuie sa vedem pe sine DA-uri si EA-uri carpite; sa nu confundam nostalgiile cu realitatea. Asa cum bine spunea cineva pe acest forum, faptul ca inca mai vedem aceste "bunicute" pe sine nu inseamna ca ele sunt tinere, ci inseamna ca am imbatranit noi (nu-i prea vesel, insa asta e).

Deci, la canal sau la muzeu cu fosilele (iar placile in colectiile noastre), iar pe sine masini noi (care nu cred ca o sa tina cat astea, parerea mea)
 
......si, fiindca mai sus cu doua postari s-au facut referiri la vagoanele de transport combinat RO-LA,.....iata ca-n presa locala brasoveana, apare o stire, cum ca..."Cea de-a doua investitie,are ca scop, realizarea unui centru intermodal de transporturi - obiectiv sustinut financiar de Min. Transporturilor (sic) - care va implica primariile Brasov si Feldioara.Acestea vor pune la dispozitie cite 10 ha de teren, necesare amplasamentului (oare de unde?...ca problema funciara...nici acum nu-i gatata...). Centrul intermodal reprezinta o platforma betonata cu trei sau patru linii de transport pe calea ferata (....din ce mi-aduc aminte ....o astfel de platforma / ceva mai mica...exista inca in triajul Brasov...unde prin anii 80 se incarcau convoaiele militare si nu numai....). Centrul va avea ca scop transferul marfii de pe calea ferata pe traficul auto. In cadrul acestui proiect este necesara o finantare de 15 milioane de euro. [Dragos Centu - Transilvania Express]. P.S. Parantezele imi apartin....
....La tarifele ce exista pe calea ferata si la timpii de parcurs....unde media orara este la 30 de km/ora.....acest lucru va mai astepta....Aaaaa...vin alegerile si e nevoie de "obiective".... Dupa 4 ani de activitate in transporturi grele, pot spune sigur ca o "prelata" normala, cu 30 de tone in "vagon", dupa plecare din vama Bors sau Nadlac atinge "intr-un program" Sibiu, Vestem sau Brezoi (pe valea Oltului)....fiindca baietii astia nu "maninca castane pe drum"....ei merg la 90 km/h, cit le permite limitarea la motor si diagrama...... E de discutat pro si contra, totusi, dar pe moment asa e cel mai "convenabil"........
 
Transferul marfii de pe calea ferata pe auto poate insemna si transportul cu containere, nu in mod obligatoriu RO LA.
 
S-a experimentat un transport RO-LA parca am vazut si la TV un reportaj tirurile trebuiau incarcate pe o rampa speciala unde deja linia ori era privata ori era operata de un operator privat au fost ceva discutii pana s-a eliberat linia..apoi timpul de incarcare sa nu mai zic de vitzele de deplasare in statiile Simeria Triaj si Petrosani 5km/h un total de 16 ore Arad-Giurgiu.Aceste trenuri ar avea nevoie de un rand special sa circule numai pe linia directa fara abateri
 
buna,

tocmai am scris un articol de trei parti in presa feroviara germana despre RoLa de la inceputuri, deci pozele acestui Saadkmms proiectat de WU in 1993 si produs zece ani mai tarziu de Greenbrier cad bine.

RoLa functioneaza de zeci de ani in lumea asta numai sub doua conditii:
- infrastructura rutiera fie insuficienta fie saturata si limitata din considerente de politica a traficului (axele alpine Lötschberg-Simplon, Gotthard, Brenner, Tauern, etc.)
- sustinere politica si mai ales financiara din partea statului (statelor) implicat(e) a partenerilor (EVU si rutieri) care participa la sistemul RoLa respectiv.

in Germania traseele interne RoLa au decazut in anii 1980 si disparut complet dupa 1990, pentru ca pe atunci nu exista taxa la vehicole grele pe autostrazi si sistemul devenise neatractiv; in toata Europa, doar pe axele alpine RoLa circula la limita financiara de supravietuire.

in Romania exista RoCombi de la jumatatea anilor 1990, dupa modelul Kombiverkehr / ÖKOMBI (vechi) sau mai aproape de noi HUNGAROKOMBI, insa cu o functionare sporadica limitata in ultimii ani la o rotatie pe zi spre Wels si care a "decedat" din lipsa de sprijin politic; cat EU a cerut sa se faca RoLa si s-au dat si bani, s-au gasit si oamenii politici romani care sa sprijine acest concept; dupa aceea a fost gata, asa ca acum vagoanele (peste o suta, atat Talbot cu 8 osii (Saadkmms690 ex-DB), cat si Greenbrier/WU (cu 10 osii) si SGP (articulate cu 12 osii) zac asa cum se scria mai sus abandonate in gari din Partium.

cum inca nu exista autostrazi in Romania si va mai dura ceva pana ce vor exista si vin alegerile, cu "heirupismul" caracteristic poate ca vom avea iarasi RoLa intern, macar 2-3 ani pana ce dispar subventiile...