Eine bayerischen Lokalbahn

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"
Dane, te-am bagat in ceata si imi pare rau... ;)

vad ca stii germana... nu de mult, poate 2005 sau 2006 a fost un numar din MIBA Spezial special cu liniile secundare... si acolo se explica toate, in Bavaria aveau darul (si Rudi poate confirma ca-l mai au inca) de a complica lucrurile simple...

pe scurt, o linie locala era o linie construita cu sine de calitate si terasament normal, ca una principala, insa pentru trafic local, iar cea secundara era una unde se faceau economii la maximum, eventual cu terasament de nisip si chestii din astea...

era acesta:
http://www.miba.de/verlag/12086405.htm

costa numai 10 Euro plus porto si te-ar ajuta foarte mult!
 
Cu riscul de a complica lucrurile si de a-l pune pe Dan mai in ceata (si sincer, nu asta imi doresc), va atrag atentia asupra unei alte diferente:

-liniile principale si cele secundare erau sub administrare centrala (sub administrarea CFR-ului spre exemplu la noi in tara).
-liniile locale aveau de obicei administratii proprii, fiind in general antreprize private sau cu capital privat si care comunicau si interactionau pe baza unor protocoale bine de terminate cu liniile statului. In Romania aceste linii au fost antreprize private sau ale judetelor.

Starea liniei nu e determinata in mod strict de categoria ei ci de masa pe osie pe care administratia o cerea (in functie de masa pe osie a locomotivelor, etc.). Aici sunt multe de povestiti. Din pacate informatiile despre sina, greutate, lungime, traverse nu au relevanta decat partial, pentru ca oricum depindem de producatorii de linie si de profilele existente pe piata.

Cu alte cuvinte degeaba iti spun Dan ca in Germania anului 1900 cea mai des folosita sina era cea de otel de 30, sina de 7 m lungime (si am pe undeva gabaritele exacte) ca oricum suntem obligati sa folosim segmenetele de sina existente in productia curenta HO/TT/N...
 
catalin, avem si in H0 profile de la Code 70 la Code 83 sau si mai mult...

iar daca amicul meu poate folosi Code 40 pe N (inaltimea profilului 0,8mm) sau chiar si Code 25 la tramvaie (profile de 0,55mm), in H0 totul este posibil! ;)

in Bavaria erau putine cai ferate, statul gerand pana si ultima Seekuh... insa acea MIBA explicat totul foarte bine!
 
Ai dreptate, se poate aproxima pentru ca oricum la o anumita scara nu mai devine vizibil. (vezi diferenta intre profilul real 17 si cel de 13,5 des intalnit pe liniile locale din imperiul Autro-Ungar, inclusiv Ardeal).
Ceea ce eu incercam sa spun este ca tipul de sina, traverse, modul de asezare, balastul etc, a depins de masa pe osie pe care administratorul liniei a vrut sa o obtina pe un tronson nu in mod obligatoriu de categoria liniei (principala sau secundara).
 
Nu exista PtL2/3 ...poate Horia se refera la PtL 2/2 "Glaskasten" (in DRG BR98.3)...sau PtL 3/3 (in DRG BR98.76) sau PtL 3/4 (in DRG BR98.5) care mi-ar placea la scara N :)
sau Pt 2/3 (in DRG BR70) dar aceasta este pentru linii principale.