Directiunea Autovehiculelor

ICRA

Well-Known Member
Trenulist
24 August 2011
811
115
Bucuresti
LOCATION
Bucuresti
Domnului Eugen Stroe fiul actorului Nicolae Stroe mi-a confirmat ca filmarile au avut loc in ca 1933 iar premiera a avut loc la Cinema Arpa la 7 februarie 1934.
 

AlexD

Well-Known Member
Trenulist
3 Martie 2012
259
97
Brasov
LOCATION
Brasov
Memoria mai joaca uneori feste. E drept ca premiera bucuresteana a avut loc pe 7 februarie, dar 1935. Ultimele filmari (interioarele) au fost facute in decembrie 1934. Datele sunt luate din filmografia oficiala a ANF.
 

AlexD

Well-Known Member
Trenulist
3 Martie 2012
259
97
Brasov
LOCATION
Brasov
Autobuz la Manastirea Lainici, 1938. Se vede bine semnul de statie. Ce culoare o fi avut pe fundal, galben?
 

Atașamente

  • Lainici.jpg
    Lainici.jpg
    232,7 KB · Vizualizări: 22

Gam3

Moderator
Super Moderator
Trenulist
18 Iunie 2016
5.857
2.005
Iași
LOCATION
Iași
Lista cu mașinile din parcul CFR din perioada 1947-1950. Unele dintre aceste mașini au fost transformate în drezine.
Autoturisme:
Buick 6 cilindri
Buick 8 cilindri
Chrysler 6 cilindri
Chrysler 8 cilindri
Chevrolet
D. K. W.
Dodge
Ford cilindri in linie
Ford cilindri in V
Ford Mercury
Hudson
Jeep Willys
Lincoln (mai vechi de 1947)
Lincoln (tip 1947)
Lincoln Zephir
Mercedes 4 cilindri
Mercedes 6 cilindri
Nash
Nash Ambasador
Oldsmobil 6 cilindri
Oldsmobil 8 cilindri
Packard 8 cilindri
Packard 12 cilindri
Plymouth
Renault
Skoda
Tatra.

Autocamioane:
Borgward
Bussing
Klöckner-Deutz
Chevrolet
Ford
Opel Blitz
MAN
Mercedes
Renault
Zis.
 

flo82

Well-Known Member
Trenulist
13 Mai 2010
254
25
Husi
LOCATION
Husi
Cateva precizari:

-In anul 1950 a avut loc o prima reorganizare administrativ-teritoriala a Romaniei (prin legea nr. 5, din 7 septembrie 1950), atunci cand sunt desfiintate judetele antebelice si sunt infiintate regiuni si raioane (dupa "model" sovietic);
-Asadar este posibil ca in 1950 fosta RATA sa fi devenit IRTA (Intreprinderea Regionala de Transporturi Auto)
-Prin legea nr. 2 din 16 februarie 1968 are loc o noua reorganizare administrativ-teritoriala a tarii, cand sunt desfiintate regiunile si raioanele si sunt reinfiintate judetele, ca unitati administrativ-teritoriale.
-Insa IRTA a continuat sa functioneze ca intreprindere "regionala" de transporturi auto pana in anul 1975, cand este transformata in ITA (Intreprinderea de transporturi auto), cu filiale in fiecare judet si in municipiul Bucuresti. ITA era incadrata in "Centrala de Transporturi Auto" apartinand Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor (MTTc).
-In anul 1979 transportul urban in comun (din interiorul oraselor/municipiilor) de pasageri este preluat de "Intreprinderea Judeteana de Transport Local" (IJTL), organizata la nivel de judet si subordonata Consiliului Popular Judetean.
-In anul 1981, cu ocazia infiintarii judetelor Giurgiu si Calarasi, se infiinteaza ITA Giurgiu si ITA Calarasi.

-In anul 1991 fosta ITA este divizata si astfel desfiintata, fiind impartita in societati comerciale, initial cu capital de stat, care ulterior vor fi privatizate.
 

AlexD

Well-Known Member
Trenulist
3 Martie 2012
259
97
Brasov
LOCATION
Brasov
Cateva clarificari:
La 1 martie 1951 s-a desfiintat RATA si s-a infiinta DGTA, cu 4 directii regionale (DRTA Bucuresti, Cluj, Tg Mures si Iasi).
La 1 februarie 1953 se desfiinteaza cele 4 DRTA si se infiinteaza 18 IRTA, una pe regiune. La desfiintarea regiunilor Arad si Barlad se desfiinteza si IRTele respective. La schimbarea denumirii regiunilor se schimba si denumirile IRTA.
La 15 septembrie 1969 dispare DGTA. Se infiinteaza Centrala Transporturilor Auto. Cele 16 IRTA devin 16 ITA.
La 22 martie 1973 dispar 4 ITA, ramanand doar 12.
La 1 ianuarie 1975 dispar vechile ITA si se infiinteaza cate una pe judet plus Bucuresti.
 

Gam3

Moderator
Super Moderator
Trenulist
18 Iunie 2016
5.857
2.005
Iași
LOCATION
Iași
" Întreprinderea de Transporturi Auto (ITA) Suceava – cea mai mare întreprindere de transport de călători şi marfă din judeţul Suceava! În cadrul ITA Suceava, unitatea de transport era compusă din şapte autobaze, după cum urmează: Autobaza 1 Suceava Transport Călători; Autobaza 2 Transport Marfă; autobazele Rădăuţi, Fălticeni, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei, toate acestea fiind mixte (călători şi marfă). O perioadă de timp, ITA Suceava a cuprins şi autobazele din judeţul Botoşani (Botoşani, Dorohoi şi Săveni).

Despre transporturile auto în general a apărut o singură publicaţie, intitulată „Oameni şi fapte” (1984), în care şi ITA Suceava era menţionată, în contextul în care Transportul Public de Stat (marfă şi călători) împlinea 50 de ani.

Se considera că evoluţia sectorului auto românesc în acei 50 de ani era susţinută printr-o bună organizare şi dotare. Mai întâi se înfiinţaseră Regia Autonomă de Transport Auto (RATA) – 1946-1951; Direcţia Generală a Transportului Auto (DGTA); Centrala de Transporturi Auto (CTA); Întreprinderea Regională de Transporturi Auto (IRTA).

În consecinţă, s-au înfiinţat autobazele de transport auto mixte (de călători şi marfă) ale ITA Suceava – ing. Pălînceanu Alexandru, director; ing. Rotaru Ioan, director adjunct; ing. Tasoti Georgel, director tehnic; ing. Macovei Ioan, şef de serviciu; ec. Robciuc Vasile, contabil-şef; ec. Velicu Emil, contabil-şef; ing. Huţuleac Mihai, inspector control auto.

Pe parcurs, autobuzele au fost conduse după cum urmează: Autobaza 1 Suceava: Bogos Ştefan, Sindrilari Isidor, Pălînceanu Alexandru, Patrichi Flavius, Munteanu Vasile, Huţuleac Mihai, Antonache Ioan, Baciu Niculai, Cojocaru Niculai; Autobaza 2 Suceava: Frunzuc Petru ş.a.; Autobaza Rădăuţi: Trofin, Huţuleac, Ciobîcă Niculai; Autobaza Fălticeni: Popescu Ştefan, Miron ş.a.; Autobaza Gura Humorului: Lehaci; Autobaza Câmpulung Moldovenesc: Rotaru, Corjîn, Florea Ion; Autobaza Vatra Dornei: Perdeica Nicolai, Iuga, Negrea.

La ITA Suceava au funcţionat: Florea şi Pălînceanu Alexandru, director general; Constantinescu, director adjunct; Cuciureanu Petru, inspector-şef; Macovei Ioan, şef serviciu; ec. Velicu Emil şi Pînzaru Dumitru, contabili-şefi.

Întreprinderea de Transporturi Auto Suceava a luat fiinţă în anul 1953, luna aprilie, în oraşul Rădăuţi, sub denumirea de RATA. În anul 1958, prin comasare cu IART, sediul a fost stabilit la Suceava, sub denumirea de DRTA Suceava. În anul 1973, DRTA Suceava a trecut sub tutela DRTA Piatra Neamţ, funcţionând ca autobază, cu şase secţii în subordine. În anul 1974, prin aplicarea HCM 1381, se înfiinţează ITA Suceava, cu şapte autobaze în subordine.

După Revoluţie, Autobaza II Suceava s-a desfiinţat, rămânând doar Autobaza I Suceava, transport călători. Celelalte autobaze au fost privatizate, iar noi am trecut sub comanda Atlassib Sibiu.

De menţionat că, până la Revoluţia din 1989, ITA Suceava, respectiv Autobaza I Suceava, transporta mii de muncitori, adică forţa de muncă din întreg judeţul şi din municipiul Suceava, cu vremea făcând din ce în ce mai greu faţă situaţiei, deoarece începuse să se resimtă lipsa pieselor de schimb, a anvelopelor, acumulatorilor, iar în ultima perioadă a carburanţilor. Vorbesc în cunoştinţă de cauză, întrucât am lucrat ca tehnician la Aprovizionare, la Norme consum şi la Controlul auto. Aprovizionarea unităţii cu piese şi cu materiale se efectua prin repartiţii; cu greu se putea rezolva situaţia şi obţine materialele necesare.

În anul 1986, conform evidenţelor parcului auto pe întreaga ITA, numărul maşinilor active era următorul: autocamioane – 670; autobasculante – 141; autobuze – 429; remorci – 395.

Să nu uităm că toate întreprinderile de acest fel din ţară au participat cu parcurile de autobasculante la construirea Canalului Dunărea – Marea Neagră, printre acestea numărându-se, în mod obligatoriu, şi ITA Suceava. Pe lângă conducătorii auto, pe perioade limitate, s-a repartizat şi personal auxiliar de întreţinere.

La ora actuală, în municipiul Suceava funcţionează Autobaza I, cu un parc auto de autobuze care efectuează curse interne şi internaţionale.

Amintesc şi că, în primii ani de după Revoluţie, s-a realizat un parteneriat între întreprinderile de transport Suceava şi Cernăuţi; circulau şapte curse ale noastre şi şapte ale Cernăuţiului. Un acord similar s-a stabilit între Suceava şi Chişinău.

Concomitent, au început a circula peste graniţe, tot mai mult, şi posesorii de maşini mici. Astfel a scăzut traficul de călători, traseele respective, efectuate cu autobuzele, devenind nerentabile. La ora actuală există doar o singură cursă pe zi între Cernăuţi şi Suceava, aceasta fiind a Cernăuţiului.

Dar s-a reuşit o performanţă, aceea ca ambele puncte vamale să fie, zilnic, aglomerate."

sursa - https://www.crainou.ro/2017/04/11/despre-transporturile-auto-sucevene-de-odinioara/