Deportatii in Baragan

dantm

Well-Known Member
Trenulist
5 Martie 2008
2.054
87
Ne amintim de ei cind platim impozitele, au unele scutiri, mai apucam sa citim pe monitor cind ne luam bilet in gara, au unele gratuitati.
O data pe an citim in ziar ca s-au adunat la un monument ca sa isi aduca aminte de acele zile si de cei ramasi in pamintul Baraganului.

Atunci sint acolo si ziaristii care mai apoi scriu cite un articol.
Aflam astefel ca in contextul inrautatirii relatiilor intre Jugoslavia si URSS, Tito a devenit dusmanul comunismului, implicit in zona de granita erau elemente dusmanoase.
Dincolo de problemele gazetaresti, aici in zona avem doar varianta celor ,,dislocati", chiar deunazi citeam in ziar amintirilor unora care spuneau ca localnicii ii priveau cu neincredere si ii numeu in fel si chip, pregatiti probabil de autoritati inainte de sosirea lor, fara sa citesc vreodata undeva varianta celor in satele carora au ajuns ,,chiaburii si dusmanii orinduirii socialiste"

In toate povestirile apare insa invariabil trenul de marfa si, asta e de fapt legatura intre subiectul topicului si forumul feroviar.

Nu am auzit niciodata un ceferist pensionar sa povesteasca despre respectivele marfare, nici ca ar fi lucrat in perioada respectiva la CFR, nici ca ar fi auzit de la alti ceferisti mai batrini.

In mod cert trenurile nu puteau circula numai ziua si nu tot personalul care concura atunci la circulatia trenurilor ar fi putut sa fie inlocuit de securisti sau de elemente cu origini sanatoase.

Are cineva cunostinta despre amintirile unor ceferisti care au prins acele vremuri?

Topicul poate fi sters daca nu prezinta interes, sau poate fi dezvoltat cu alte informatii despre perioada in cauza, cum auzisem de exemplu ca trebuiau trase perdelele la vagoane intre Orsova si Turnu Severin.
Tot atunci s-au construit in zona cazematele si s-a oprit circulatia trenurilor spre Bazias.

Cit e adevar, cit e fictiune, cit e chestiune economica?
 
Salut; nu e fictiune deloc, eu stiu de la bunicamiiu, fost CFR-ist povestea despre trenurile cu evrei, si despre cele care vorbesi tu, erau trenuri speciale, la care nu avea acces oricine, "marfa" era incarcata in locatii speciale,ferite de vazul lumii , sub paza militara,treurile erau de obicei urmarite; din anumite greseli sa aflat despre ce era vorba, adica despre oameni deportati,sau trimisi pe ultimul drum, astefel ca in ciuda faptului ca erau urmariti unele persoane reuseau sa evadeze,sa scape;chiar si cu perisiunea unor cfr-isti; :!:
 
Aveti aici un document la care sunt atasate si poze ,se pare ca au trecut 58 de ani de la deportare,exista chiar si monumente.

http://www.banaterra.eu/romana/deportarea-baragan-1951-1954

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Deportă’rile_în_Bă’ră’gan
 
Vreau sa spun si eu ca la noi la Braila au fost "cazati" deportati de prin Banat Oltenia undeva intre Braila si Galati prin hatisurile de pe malul Dunarii si din ce am auzit de la batrani iau "descarcat" cu ce aveau la ei ca pe deportatii din lagarele naziste.Cu propriile maini si-au incropit bordeie si vai de ei ca la usa le batea iarna care pe la noi nu este chiar blanda mai ales in acei ani 50.
 
Probabil candva Romania va avea maturitatea de a discuta despre implicarea propriilor cetateni in deportarea altor romani.
Eu evit in general sa dezvolt asemenea subiecte pentru ca adevarul doare si de obicei naste reactii exagerat "patriotice" in apararea unor mituri false.

"Literatura de inchisoare" a explodat in Romania, mai ales dupa 1996. A existat un adevarat val de carti dedicate deportarii/inchisorilor romanesti si cine vrea sa citeasca despre are de unde.

Ca sa raspund intrebarii lui Dan, e adeverat 4 ani mai tarziu, pot sa-i spun ca trenurile deportatilor nu au fost organizate si conduse de civilizatii extraterestre si ca despre ele au stiut toti. Astazi spunem ca aceasta drama a fost facute de "securitate" si de partid parca acestea erau formate din martieni.
Ca oamenii nu vor sa vorbeasca despre, asta e altceva. In egala masura sunt marturii extraordinare de solidaritate, precum cea descrisa mai sus de Pantiru.

Cine vrea sa aprofundeze subiectul ii recomand cu drag editura Humanitas (fara intentie de reclama), sau Memorialul Durerii care se gaseste gratuit pe youtube...
 
Ai perfecta dreptate Catalin este prea dureros ca inca nu isi asuma responsabilitatea adevaratii vinovati de represaliile si deportarile din Romania ,asa pot spune si despre suferintele celor care au desecat insula mare a Brailei,canalul Dunare-Marea Neagra si multe altele pana si trenurile foamei cum le numeam noi cei care ne luau cu forta de la servici sa adunam recoltele de pe camp toamna.In 89 cand ni s-a acordat titlul de erou al muncii agrare la Braila se luau copii de la clasele 5-8 se trecea cu bacul in insula de dimineata pana seara la curatat de pe urma combinelor.Cand i s-a pus problema lui tov. Lungu secretar de partid ca sa nu mai duca copii la munci agricole a raspuns ''copii se fac in fiecare zi dar recolta odata pe an''
 
Intentia mea nu a fost de a genera discutii despre deportare din perspectiva istorica sau despre faptul ca faceam practica agricola in urma combinei fie in Insula Mare fie chiar aici la noi.

Stiu ca au aparut carti, au fost reportaje despre drama aceasta a deportarilor.

Am remarcat insa ca nu apar nicaieri amintiri, destainuri ale celor care au participat involuntar la aceasta actiune si consider aici ca si participanti colaterali pe ceferisti.

Asta am vrut sa spun, nimeni nu isi aminteste ca bunicul/tatal sau a fost mecanic de locomotiva, fochist, acar, IDM, frinar etc si a fost de serviciu pe un asemena tren, a ajutat depotatii. le-a dat apa, le-a dat o piine ca stationase trenul prin cimp.

Adica nu s-au gasit ori nu s-a obosit /gindit nimeni sa caute si asemenea oameni sau poate urmasi ai lor, sa le ia un interviu sa inregistreze ceva.

E simplu cum a spus catalin, a fost securitatea sau exista si aceasta posibilitate ca cei implicati indirect sa nu vorbeasca.


in Braila deportatii au ajuns in zona Zagna si Mazareni(Urleasca)
 
dantm a spus:
Am remarcat insa ca nu apar nicaieri amintiri, destainuri ale celor care au participat involuntar la aceasta actiune si consider aici ca si participanti colaterali pe ceferisti.

Asta am vrut sa spun, nimeni nu isi aminteste ca bunicul/tatal sau a fost mecanic de locomotiva, fochist, acar, IDM, frinar etc si a fost de serviciu pe un asemena tren, a ajutat depotatii. le-a dat apa, le-a dat o piine ca stationase trenul prin cimp.

Adica nu s-au gasit ori nu s-a obosit /gindit nimeni sa caute si asemenea oameni sau poate urmasi ai lor, sa le ia un interviu sa inregistreze ceva.

Ba sunt Dan, si nu putine. Din pacate sunt in general in format scris, mai putin pe internet pentru ca in general intereseaza un anumit grup de oameni, din ce in ce mai mic. De aia te-am trimis catre o editura care a publicat multa vreme genul asta de marturii. E adevarat ca in mediul online nu gasesti prea multe. Gandeste-te si la varsta celor implicati si la interesul generatiilor de astazi pentru problema.

Ceferistii si civilii au stiut si au fost implicati, si de o parte si de alta. Cine crede ca "trenurile mortii" din anii '40, cele cu deportatii din anii '50 circulau noaptea, printre nori, sa nu le vada nimeni ..... e cel putin naiv (sa nu zic altceva). Circulatia nu era oprita, aceste trenuri opreau in statii pentru alimentare, circulau langa trenuri obisnuite.
Oficialitatile nu s-au straduit prea mult sa ascunda aceste actiuni si pentru ca era bine sa se stie ce patesti daca ....

Am in cap o imagine cumplita din timpul altui moment negru din istoria noastra, pogromul de la Iasi. E o poza pe care am cautat-o multa vreme in original, nu am gasit-o decat in copie. E o poza extraordinara, o metafora asupra a ceea ce s-a intamplat in anii 40 si 50 :

Un automotor regional, plin de calatori obisnuiti, inclusiv copii, privind impasibil la un maldar de cadavre coborate in aceiasi gara dintr-unul din trenurile mortii. Spune multe despre ce scriam mai sus:

http://www.pogromuldelaiasi.ro/galerii-foto/galerie-trenurile-mortii/
 
Mi s-au uscat buzele vă’zând aceste imagini. Am învă’ţat şi participat la un concurs numit ”Memoria Holocaustului” în clasa a XI-a, iar într-un ”Dicţionar de Lagă’r” scris de supravieţuitorul Oliver Lustig, apă’rea scris: ”trenurile morţii”. Fan al acestui mijloc de transport, am fost puternic afectat de felul în care erau trataţi evreii, ”plimbaţi” pân㒠la epuizare în Trenurile Morţii. în Vest erau duşi direct în lagă’re, pe când în România au fost chinuiţi în aceste croaziere ale morţii.

Pe coperta unei că’rţi din care am studiat scria: ”CINE UITĂ, NU MERITĂ!”

Mă’car s㒠nu uită’m şi nu mai repetă’m istoria atât de pă’tat㒠cu lacrimi, chin şi sânge!
 
Scuzele de rigoare daca sunt necesare dantm, ca s-a ajuns la cu totul altceva din ceea ce ai propus in topic dar citindu-ti mesajul de inceput in care spuneai ca daca nu prezinta interes poate fi sters dar pe langa declaratii de la urmasii personalului cfr din acele vremuri ai propus si alte discutii pe tema acelei perioade de aceea am dezvoltat subiectul spre alte actiuni din perioada respectiva si mai aproape 89.Din analele istoriei reiese cu adevarat Zagna si Mazareni-Urleasca,dar ce nu scrie se stie doar din vorbele batranilor si de aceea spuneam ca la marginea Brailei undeva pe malul Dunarii au fost ''cazati'' oameni deportati,iar in insula tot cu oameni ca aceeia s-a lucrat.Iti pui intrebarea daca au existat oameni care sa-i fi ajutat pe acei oameni batuti de soarta, cfr-istii sau cei de pe camp si gari sigur au fost dar putini daca trenurile mortii erau pazite de jandarmi plini de zelul acelor vremuri nu cred ca avea cineva curaj sa se apropie de ei chiar si pentru o vorba.
 
Da, eu am deviat subiectul si stiu ca Dan nu se supara.
E vorba in esenta de acelasi lucru, de persecutarea unor cetateni de drept ai unui stat de catre altii, din acelasi stat. Motivele sunt mai putin importante....

Si e vorba despre implicarea unui institutii dragi noua, care a fost folosita in transportul acestor oameni dintr-un colt in altul si despre cum se sterge memoria colectiva. Trenurile mortii din '40 mergeau de la Calarasi la Iasi. Cele cu deportatii banateni, de la vest la est traversand toata tara.

Si cu toate astea, in mod ciudat, exact cum a spus si Dan, oamenii tind sa nu-si mai aduca aminte nimic....
Au fost multi care i-au ajutat pe nefericiti asa cum au fost multi altii care au jubilat ocupandu-le casele, pamanturile, proprietatile.

Nimic nou in istorie, din pacate.
 
Altfel spus, roata-i rotundă’...
în schimb, pă’rrerea mea este c㒠acum se roteşte cam repede...
 
Buna catalin,
Si cu toate astea, in mod ciudat, exact cum a spus si Dan, oamenii tind sa nu-si mai aduca aminte nimic....

tocmai pentru ca, asa cum spui chiar tu:
Au fost multi care i-au ajutat pe nefericiti asa cum au fost multi altii care au jubilat ocupandu-le casele, pamanturile, proprietatile.

La Odessa in 1941 romanii au comis un pogrom si mai cumplit, omorand peste 15000 de evrei in trei zile. Multe mii dintre ei au pierit arsi de vii intr-un siloz de beton, au fost bagati acolo inauntru ca vitele si s-a pus foc nu de o forta supranaturala ci de armata romana ca represalii pentru aruncarea in aer a comandamentului militar al orasului de catre partizani.

Am avut ocazia sa cunosc o persoana, pe acea vreme subofiter in armata romana, care a participat la masacrul evreilor. In trupa in acele momente parerile au fost impartite: unii au plans "ca-i va pedepsi si pe ei Dumnezeu dupa aceea", unii s-au bucurat "ca mai pier niste jidani", altii au strans din dinti. Insa toti au tras in multime si dupa aceea au pus foc. Ordinul este ordin.

Mare dreptate avea mishu88 mai sus:
Pe coperta unei că’rţi din care am studiat scria: ”CINE UITĂ, NU MERITĂ!”

Sunt multi care se mandresc cu o anumita parte a istoriei Romaniei si o ignora in mod voit pe cealalta, fie ca e vorba de deportarile din perioada comunista, de pogroamele impotriva evreilor sau tiganilor sau de alte atrocitati care s-au intamplat sau se intampla.
 
Horia,

multumesc pentru completare. In nebunia frumoasa a anilor '90, student fiind la istorie, am cunoscut profesori tineri, minunati si entuziasti care mi-au deschis ochii spre istoria mare, nu doar spre cea oficiala. Ulterior am invatat insa ca in public trebuie sa fiu mult mai voalat si mai atent cu ce spun/scriu, asta pentru ca evenimente precum cele de la Odessa, Iasi sau din Baraganul romanesc nu sunt acceptate de "marele public" iubitor de povesti cu Feti Frumosi.
Am scris candva un articol despre "trenul foamei", bazat pe cifre, cautari, marturii in care am afirmat ca cel mai mare pericol pentru amaratii care calatoreau pe vagoane nu era frigul, fumul sau trepidatiile care riscau sa-i arunce jos ci sarmele intinse de concetatenii lor prin paduri pentru a-i da jos pe fratii lor si a le jefui cadavrele. De unde si expresia cu sarma care s-a nascut in padurile de langa Iasi...
Mai bine sa nu cunosti niciodata ce reactii a nascut textul :)

Ce s-a intamplat in Romania anilor '50, inclusiv cu trenurile spre ciulinii Baraganului, nu se pot povesti in public nici macar dupa atatia ani fara sa "ti-o iei". Motiv pentru care, cel putin in Romania, eu nu vorbesc despre asta :)
 
Buna catalin,
Am scris candva un articol despre "trenul foamei", bazat pe cifre, cautari, marturii in care am afirmat ca cel mai mare pericol pentru amaratii care calatoreau pe vagoane nu era frigul, fumul sau trepidatiile care riscau sa-i arunce jos ci sarmele intinse de concetatenii lor prin paduri pentru a-i da jos pe fratii lor si a le jefui cadavrele. De unde si expresia cu sarma care s-a nascut in padurile de langa Iasi...
Mai bine sa nu cunosti niciodata ce reactii a nascut textul

In ziua de azi atunci cand vorbim de "Foamea" unii ridica din umeri, pentru ca nu mai stiu despre ce este vorba. Altii - si ii inteleg perfect - se supara si evita acest nume pentru a descrie pe IR cine-mai-stie-cat Iasi-Timisoara pentru ca numele arunca o umbra neplacuta asupra "Moldovei sarace" in raport cu Banatul. Insa este istorie, si atat legenda trenului cat si povestea cu "sfoara" sau cu "sarma" fac parte din istoria nefericita a acestui popor.

Am membri apropiati din familie nascuti in timpul marii secete in 1947, abandonati dupa nastere si apoi adoptati de alte familii, de comunisti atat prin educatie cat si prin credinta. Au fost unii rai si altii buni, cei care au abandonat au fost cei rai, sau cei care au adoptat si care au crezut cu toata puterea si pana la moarte in comunism au fost rai? Nu stiu, Dumnezeu sa-i odihneasca pe toti, s-au dus de mult. Au fost asa cum au fost si asta este istoria familiei mele si istoria Romaniei.
Ce s-a intamplat in Romania anilor '50, inclusiv cu trenurile spre ciulinii Baraganului, nu se pot povesti in public nici macar dupa atatia ani fara sa "ti-o iei". Motiv pentru care, cel putin in Romania, eu nu vorbesc despre asta

Poate tocmai pentru ca nu sunt in Romania imi permit sa fiu sincer cu ceilalti si mai ales sincer cu mine insumi si imi permit sa vorbesc despre asta. Si despre pogroamele impotriva evreilor si tiganilor, si de ororile nationalismului, si de cele ale comunismului. Este asa cum spuneam atat istoria tarii cat si a familiei mele.
 
Da, adevaratul tren al foamei este cel descris de tine[bineinteles ca nu a fost doar unul],iertata-mi fie indrazneala dar uitasem de acele trenuri din anii50,noi le spuneam impropiu trenurile foamei la acele trenuri din perioada 84-89 care erau folosite sa duca oamenii pe camp la stransul recoltelor,normal ca nu are acelasi inteles ca cele descrise de Catalin.
Acele trenuri din anii 80 erau de calatori si chiar daca se circula si pe scari "claie peste gramada" spre camp nu erau ca cele din anii 50 de marfa si nu s-au intamplat atatea atrocitati care si acum se incearca sa se stearga din istorie.Oare si acum trebuie sa ascundem acele tragice momente din istoria tarii?Totusi ar trebui sa discutam despre acele vremuri ca sa stie si urmasii nostri ca altfel mor odata cu noi.
 
catalin a spus:
Ce s-a intamplat in Romania anilor '50, inclusiv cu trenurile spre ciulinii Baraganului, nu se pot povesti in public nici macar dupa atatia ani fara sa "ti-o iei". Motiv pentru care, cel putin in Romania, eu nu vorbesc despre asta :)
Nimeni nu vorbeşte, prin urmare cei mai tineri nu au de unde s㒠afle, aşa c㒠totul se uită’. De exemplu eu nu ştiam de aceste orori, la fel şi mulţi dintre cei de-o seam㒠cu mine. Reamintesc faptul c㒠istoria recent㒠(dup㒠al Doilea Ră’zboi Mondial) ocup㒠doar câteva pagini în că’rţile de istorie (şi alea pline de greşeli), care oricum nu se studiaz㒠,,c㒠nu e de Capacitate/BAC".
 
Buna,

Eu de istoria Transilvaniei am aflat bunaoara din carti de dinainte de 1918, atat din Principatele Unite cat si Imperiu, si asta nu la scoala ci in propria biblioteca. Ce am aflat la scoala e un banc sau basm mai mult sau mai putin frumos.

De pogromuri am aflat din biblioteci... germane. Ei nu uita nici trecutul lor, nici al altora.

De deportarile din Baragan am aflat din familie.

Ca sa revenim la CFR, aceasta a fost implicata in toate marile miscari de populatie din istoria tarii.
Am in minte trenurile cu olteni si moldoveni trimisi sub Averescu in Ardealul nou obtinut pentru "intarirea elementului romanesc", in general oamenii cei mai saraci din sate, carora li se promisese "pamantul grofilor" si care nu intelegeau nimic din provincia pe care au ajuns sa o ocupe.
Am in minte trenurile cu refugiati romani din Partium, dupa ocuparea acestei provincii de catre Ungaria in 1940, cand toti cei veniti dupa 1918 au fost expulzati.
Am in minte tot din acea perioada trenurile cu evrei si tigani, nu numai cele catre Bug , si cele cu cei plimbati incoace si incolo in Romania pana ce au murit de foame (unele trenuri au circulat in continuu 3-4 luni).
Am in minte trenurile cu deportati de natie germana din Banat si din Ardeal, trimisi de catre guvernul roman in URSS in septembrie 1944.
Am in fine in minte trenurile cu deportati romani in Baragan din anii 1950.

CFR si-a facut de fiecare data datoria, in tacere. Oamenii au privit sau s-au facut ca privesc sau s-au uitat in alta parte, si ce nu ne-a mai placut am preferat dupa aceea sa uitam. Ba unii chiar se mai si bat azi cu pumnul in piept si striga in gura mare cate au trait si cate au patit, insa nu au nici cel mai mic habar de suferinta unora din cei care au populat acest teritoriu care azi se numeste Romania.
 
Perfecta dreptate ai DR2005 daca mai stim cate ceva care nu s-a scris in cartile de istorie este bine sa afle si altii doar asa vom sti cu adevarat ce au patimit inaintasii nostri si poate reusim cumva sa nu se mai repete.Despre refugiatii din Ardeal pot spune ca si strabunicii mei au fost nevoiti sa fuga in Basarabia de frica hortistilor,ei locuind in Oituz jud Bacau,ca apoi prin 50 bunicii au fugit in Chisinau de frica comunistilor ,ei fiind proprietari de magazine si ateliere in Braila.
 
Ultima postare a lui Horia ma bulverseaza oarecum, aflu despre anumite evenimente despre care nu am avut habar ca s-au intimplat, respectiv actiunile lui Averescu cu trimiterea ,,elemetelor romanesti " si nici despre refugiatii romani din Partium. dar am stat de vorba cu oameni care au prins dictatul de la Viena, ba chiar si mama care era mica atunci si a facut doua clase in ungureste isi mai aminteste ,,au trecut 2oameni pe la noi prin curte si tata io dus cat㒠padure si or trecut in Romania si mama ne-a bagat in casa sa nu spunem ceva daca ne intreaba cineva si au venit jindarii unguri sa ii caute ca stiau ca pe acolo pot sa treaca in Romania, mai tirziu am auzit noi ca erau jidovi si fugeau de unguri".....

Stiam despre foametea din Moldova si depre faptul ca aici au fost adusi copii din Moldova care au fost dati o vreme unor familii din Banat pentru a fi salvati de la moarte, dar nu neaparat la familii de banateni.
Am umblat prin judet prin natura ocupatiei si uneori pe sate seara mai stateam de vorba cu localnicii batrini care povesteau una alta, despre deportari, despre Moldova, despre colectivizare.Acuma cine stie cit mai era corect sau cit mai era pus de la ei. Nu stiam insa despre sirmele intinse de altii.

Despre deportarile din Romania in URSS sint convins ca se stie mult mai putin decit despre deportarile in Baragan.
Eu am avut o vecina nemtoaica deportata in Siberia. In 1990 a plecat in Germania.

Apoi prin natura meseriei am intrat in contact cu oameni care au cerut retrocedarea terenurilor, unii erau chiar cei care intrasera in CAP ai acum cereau retrocedarea, ba chiar unii erau nascuti inainte de razboi asa am mai aflat cite ceva.
Au fost oameni nascuti in 1920-1922 care au depus cereri prin urmare am eliminat intr-un fel posibilitate ca cei care u lucrat la calea ferata in 1950 sa fi fost toti morti in 1990 si sa nu aiba cine sa relateze crimpeie din aceste evenimente despre care am vrut sa se scrie aici.
Zilele trecute in ziarul local era un articol despre un veteran de razboi in etate de 90 de ani.

Dar cum au spus cei de mai sus fie nu vor, fie au ramas marcati si au incercat sa uite, fie au fost zelosi si foarte convinsi ca au facut ceva bun asa cum spuneau gardienii inchisorilor in Memorialul Durerii.


__________________________________

pentru Pantiru

trenurile de strins recolta nu pot fi asimilate cu trenurile folosite la deportari, iar la aceste trenuri nu se circula pe scari.
trenurile numite ,,foamea" sint considerate cele spre Moldova mai mult in dispret fata de cei de acolo.

Politica acelor vremuri a fost un pic diferita de aceea a deportarilor chiar daca semana foarte bine cu aceea aratata de Horia de intarire a elemetului romanesc.

Dar oamenii circulau de buna voie si cautau de lucru. Aici in zona fabricile au fost ocupate de forta de munca absorbita de pe plan local, care circula laolalta cu elevii care navetau la scoli in oras incepind cu clasa a IX-a si atunci trenurile erau pline chiar si pe scari, stiu ca si eu asa am navetat.
Apare problema agriculturii ramase descoperite in urma industrializarii si atunci din alte zone ale tarii incep sa vina lucratori in agricultura sau chiar in minerit pe Valea Jiului sau in constructii si atumci trenurile sint pline iar ,,localnicii" le numesc foamea.

Mai a fost o categorie a trenurilor de cules recolta.
Acestea apareau toamna dupa 15 septembrie cind incepea scoala, clasele V-VIII faceau doua saptamini de practica agricola pe plan local, scolile din orase mergeau la marile complexe agricole cu trenul.

Soseam in Timisoara dimineata la 06.10 iar trenurile de practica plecau dupa 07.00 ca sa ajunga trenurile de naveta din toate directiile. Le spunea sfeclar sau porumbar in functie de unde mergeau la porumb sau la sfecla de zahar. Eu nu am mers pentru ca liceul era repartizat la niste ferme unde ne duceau cu autobuzele si ne lasau la marginea cimpului apoi mergeam pe jos pina la lan.
Nu cred ca intra la categoria trenurilor destinate reprimarii populatiei, si pina la urma nici practica aia agricola nu ne-a stricat celor care am facut-o(sper sa nu dati cu pietre in mine).