DE CITIT PENTRU INCEPATORI

[LDH]

Inainte de a continua vreau sa mentionez ca materialul care urmeaza este o prelucrare si completare a articolului "ABC in modelismul feroviar" scris de catre Gheorghe Sterian Buzdugan si publicat in nr. 3 - 8 /1985 al revistei "Modelism", schitele scanate sunt preluate din acelasi material

SPATIUL !!!

Acesta este factorul principal care impune marimea dioramei

Spatiul (mai exact suprafata) trebuie sa fie optima pentru ceeace dorim sa reprezentam astfel incat sa reusim sa satisfacem sau sa ne situam cat mai aproape de cele trei conditii ale unei diorame:

- intindere

- vizibilitate

- accesibilitate

Dupa ce proiectam traseul viitoarei diorame ideal este sa facem un premontaj al liniilor si a celorlalte componente

Cu ajutorul premontajului (pentru unii pierdere de timp) vom avea o viziune generala a ce va sa fie, vedem daca am prevazut toate elementele ce urmeaza sa fie montate
Tot premontajul ne ajuta sa inlaturam eventualele neconcordante la imbinarea liniilor, distanta dintre ele, macaze, raze de curbura si racordarea la ele etc
Tot acum este bine sa asezam sub linii o coala de desen (evident vor fi necesare mai multe daca diorama este mai mare) pe care sa desenam si sa determina cu precizie locul de amplasare al celorlalte elemente: cladiri, poduri, tunele, cai de comunicatii terestre inclusiv traseul cablajului electric si al gaurilor de trecere ale acestuia
In cazul in care o singura coala nu este suficienta se vor numerota "modulele" si imbinarile acestora pentru a aseza corect pe planseta desenul

Daca toata aceasta "pierdere de timp" a fost clarificata si i s-a data OK-ul se poate trece la urmatorul pas spre "marea realizare"

Proiectarea si executarea suportului viitoare diorame

Poate pare infricosator sau amuzant ca vorbim de proiectare si mai si trebuie s-o facem
Amuzant sau nu o sa ramanem foarte uimiti cand vom descoperi ca daca avem putina indemanare putem proiecta, putem inlocui tamplarul, electriceanul, modelatorul si mai stiu eu ce meserie este necesara pentru realizarea dioramei

Dar sa revenim

Nu vom aprofunda lucruri pe care le stim deja:

- traseul cailor noastre ferate determina peisajul in care vor fi incadrate, peisaj care sa conduca la caracterul unitar si realist al acesteia

- necesitatea traseelor curbe pentru intoarceri, pentru simularea traseelor lungi (de preferat in tunele), pentru inchiderea circuitului

- limitarea impusa de spatiu prin alegerea unei teme feroviare: exploatrea forestiera si/sau miniera, triaj, gara mica, trafic urban sau industrial si renuntarea la un traseu complex cu o "ingramadeala" de linii ce trec unele peste altele, se intretaie etc care dau un aspect de jucarie

- localizarea traseelor curbe in zone de deal, montane sau urbane

- modelarea cu atentie a peisajului pentru a da realism constructie noastre

Toate acestea le consideram ca stiute si nu vom zabovi asupra lor decat daca este necesar asa cum nu vom mai reveni asupra celor discutate decat daca este cazul sau trebuie dezvoltate datorita contextului

Planseta dioramei poate fi conceputa, avand in vedere toate cele de pana acuma, in mai multe variante

- diorama fixa, utilizata in general pentru cele ce urmeaza a fi expuse sau atunci cand spatiul permite asa ceava

http://www.takeforum.com/hobbies/viewtopic.php?t=353&start=0&mforum=hobbies

http://www.takeforum.com/hobbies/viewtopic.php?t=246&start=0&mforum=hobbies

Aceasta poate fi realizata din module care unite prin montaj sa creeze o planseta continua pe care se realizeaza circuitul feroviar si poate avea diferite forme in plan

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/IMG_7700.jpg

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/IMG_7706.jpg

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/IMG_7701.jpg

Necazul mare este ca pentru un circuit feroviar complex avem nevoie de mult spatiu care sa ramana permanent ocupat

Poate fi o diorama "fixa" in sensul in care planseta este unitara dar mobila deoarece se poate strange sau rabata

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/IMG_7702.jpg

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/IMG_7704.jpg

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/IMG_7705.jpg

Problema la acest tip de diorama o constituie asezarea elemntelor pe planseta
Acestea trebuie sa fie bine fixate astfel incat la rabatarea plansetei sa nu se desprinda

O alta categorie de structura o constituie dioramele modulare
Nu sunt o inventie recenta dar sunt tot mai mult folosite in special la prezentari si atunci cand spatiul nu ne permite sa fie expuse permanent
Avantajele sunt clare fata de dioramele clasice

- posibilitatea de realizare a modulelor nu neaparat in ordinea lor functionala
- ocuparea unei suprafete minimale (dimensiunile unui modul) datorita depozitarii pe verticala
- posibilitatea, in cazul unui grup, ca fiecare modelist sa-si faca modulul propriu fara a fi influentat de evolutia lucrarilor celorlalti
- executarea mult mai usoara a cablajelor
- interconectarea de module diferite care teoretic nu fac parte din logica unei diorame mari
- posibilitatea de realizare tematica a modulelor si, asa cum am spus mai sus, fara o interdependenta intre module

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/IMG_7651.jpg

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/M10.jpg

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/M91.jpg

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/M3.jpg

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/module.jpg

Iata cate ceva despre module

http://www.railnet.sk/view.php?cisloclanku=2006060801

http://www.railnet.sk/view.php?cisloclanku=2006051601

http://www.railnet.sk/gallery.php?akce=galerie_ukaz&galerie_id=12

Singura problema a acestei variane este ca dupa ce nu mai vrem sa ne "jucam" si trebuie sa strangem toate modelele ce trebuie garate in cutii
O munca nu prea usoara si placuta uneori

Toate tipurile de mai sus au plusuri si minusuri
Daca se doreste putem dezvolta putin si enumera ce e bun si ce este rau la fiecare model desi cred ca imaginile sunt destul de sugestive si alegerea este usoara daca luam in calcul toti factorii care influenteaza decizia noastra finala

 

[B74MRV]

Salut LDH

F. buna prezentarea. Te rog, intr-o viitoare postare, cateva vorbe despre pante si inclinatii la curbe.

Razvan

 

[LDH]

Multumesc pentru aprecieri

@ B74MRV

Daca nu este graba mare urmeaza si despre pante, inclinatii la curbe, curbe si racoardarea la curbe

Pana atunci, in pregatire, materialul despre structura de baza a dioramei

 

[LDH]

La subiect

Daca suntem siguri ca se poate da OK-ul la viitoarea noastra cale ferata, ne-am hotarat asupra dimensiunilor dioramei si am optat pentru una din variantele de realizare a plasetei (fixa, mobila - rabatabila, modulara) putem trece sa vorbim despre realizarea practica

Vom insista asupra uneia sau alteia dintre variante numai daca este cazul si vom vorbi la general - sisitemul constructiv, materialele si sculele sunt aceleasi pentru toate iar la solicitarea expresa vom insista asupra unui caz particular

Vom aborda problemele comune: rama de baza (suportul), planseta (placa de baza), materiale, scule si tehnologii de executie

Incepem cu sculele pentru prelucrarea lemnului si a materialelor lemnoase ce vor fi utilizate la realizarea efectiva a postamentului (suport+placa de baza)
Nu sunt necesare scule profesionale cele din gama hobby sunt perfecte pentru ce vrem sa facem
Au preturi accesibile si sunt usor de procurat de la orice magazin de profil
Se gasesc separat sau in truse - pentru economie recomand trusele mai ales ca sunt livrate in cutie

Un mic necesar:

- fierastrau de mana cu dinti mici (uzual i se spune coada de vulpe)
- fierastrau elelectric pendular (mai cunoscut ca soricel)
- cleste pentru cuie
- cleste patent
- surubelnite diverse
- ciocan, unul de 0,5 kg este foarte bun
- raspile
- burghie de diferite dimensiuni pentru metal si lemn
- hartie de slefuit pentru lemn - smirghel de diferite granulatii
- instrumente si accesorii pentru trasat si desenat: creion, guma, compas, liniar, echer, ruleta, nivela

Nu trebuie sa lipseasca din cutia noastra cu scule: aracet, suruburi pentru lemn de diferite dimensiuni, banda adeziva din hartie si ce mai credeti de cuviinta ca va va ajuta la realizarea cadrului si suportului dioramei

Cadrul dioramei se compune dintr-un caroiaj realizat din rigle de brad

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/IMG_7706.jpg

Am ales bradul deoarece este un material foarte usor de prelucrat si accesibil
Pentru marimea dioramelor noastre si cu atat mai mult cand este facuta din module este preferabil ca suportul (cadrul) + plaseta (placa de baza) sa fie cat mai usoare daca vrem sa le mutam sau transportam

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/Einmaleins-0.jpg

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/Einmaleins-1.jpg

Pentru dioramele de dimensiuni mari (in general pentru expunere) se utilizeaza materiale mult mai rezistente si cu sectiune mica de tip stratificat (un fel de placaj dar mult mai rezistent), PAL sau OSB (placi aglomerate realizate din aschii de lemn si rumegus amestecate cu un liant si realizate prin presare)

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/IMG_7715-1.jpg

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/LOXXBerlin2006-0.jpg

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/LOXXBerlin2006-1.jpg

Deoarece diorama noastra, cel putin in prima faza, nu va avea dimensiuni foarte mari ne vom ocupa de realizarea elemntelor de structura din lemn de brad
Dimensiunile riglelor: latimea si inaltimea lor in sectiune se stabilesc in functie de dimensiunile modulului de baza
Nu este necesar sa facem calcule ingineresti de rezistenta pentru a determina dimensiunile in sectiune Au facut-o altii si au ajuns la concluzia ca pentru un modul de baza de 80 cm lungime si 40 cm latime riglele optime sunt de 2,5 cm x 5 cm

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/IMG_7711.jpg

Toate dimensiunile pe care le voi da vor fi in cm

Riglele este bine sa le comandam la un atelier de tamplarie
Chiar taiate la dimensiuni mai trebuie sa intervenim asupra lor la montaj

Pentru module mici 80 x 40 cm inaltimea sectiunii riglei rezulta si din considerente de spatiu sub planseta dioramei

Ce chestie domnule !
Iar Spatiu?
Ne-am cam saturat: unde pui diorama – spatiu, pe diorama – spatiu acuma si sub diorama (planseta) trebuie spatiu!?!
Da trebuie si sub planseta spatiu
Acolo vom ascunde circuitele electrice si electronice, relee, decodoare, motorase pentru macaz, motorul placii turnate si alte actionari – deci este nevoie de spatiu

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/Hobby14-1.jpg


Ce dimensiuni sunt ideale pentru un modul?

Avand in vedere ca trebuie sa lucram cat de cat economic si sa utilizam cat mai mult din placa ce va fi folosi ca planseta dimensiuni bune sunt multiplu de 40 cm
O placa de PFL, PAL sau OSB are dimensiunile 250 cm x 120 cm

Eu personal prefer modulele unitare de 40 x 40 cm din care sa fac un modul de baza de 80 x 40 cm, deci un modul de 80 cm lungime si 40 cm latime

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/IMG_7712.jpg

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/IMG_7713.jpg

Cu acest modul de 80 x 40 cm putem face practic orice desen in plan al dioramei dar cu laturile paralele

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/IMG_7714.jpg

http://s109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/th_IMG_7715.jpg

Nu uitati sa dati clik pe link daca vreti sa vedeti poza mare

Urmeaza cateva detalii despre planseta care acopera structura dioramei, tehnologia de executie a cadrului dioramei (structura de rezistenta) sau a modulului de baza si altele

Dar pe rand

Toate cele bune

 

[LDH]

Continuam!

Inainte tin sa-i multumesc lui Rally pentru materialul documentar pe care mi l-a pus la dispozitie din care am "extras" pozele cu imagini reale de care aveam nevoie pentru ilustrare - este vorba despre doua documentare MIBA si NOCH

Am procurat materialele (riglele din lemn de brad) din care urmeaza sa confectionam cadrul dioramei

Am adus, cu mare fast, surle si trompete, de la tamplar, care nu ne-a taxat prea tare, s-o credem noi, si deja constatam ca nu am facut mare branza

Suntem fericitii posesori ai materialelor pentru structura unui modul de 80x40 cm adica: doua rigle 2,5 x 5 x 80 cm si trei rigle 2,5 x 5 x 40 cm

Arata frumos, sunt drepte si trase la rindea dar ...

Oricum le asezam parca nu vrea sa iasa modulul nostru de 80 x 40 cm !!!

Trebuie sa ne iasa ceva de genul asta

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/IMG_7713.jpg

Pentru asta trebuie sa intervenim asupra elemntelor constructive, sa le decupam si sa inlaturam surplusul de material

Este bine sa nu aruncam ce taiem si inlaturam ca...ne trebuie mai tarziu la montaj

Astfel vom decupa din capetele riglelor logitudinale patratele de 2,5 x 2,5 x 2,5 cm cu grija astfel incat decupajele sa fie diametral opus

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/IMG_7716.jpg

Decupajele sunt necesare pentru o mai buna pozitionare si imbinare a elemntelor

La mijlocul riglelor longitudinale vom taia si vom inlatura din material cate un patrat 2,5 x 2,5 x 2,5 cm

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/IMG_7720.jpg


In acelasi mod vom proceda si cu transversalele
Cele de capat vor avea decupaje identice cu cele longitudinale adica 2,5 x 2,5 x 2,5 cm diagonal executate
Transversala de mijloc va fi decupata la aceleasi dimensiuni si tot pe capete dar patratelele de 2,5 x 2,5 x 2,5 cm vor fi inlaturate de pe aceiasi parte

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/IMG_7718.jpg

Inainte de fixarea definitiva a componentelor recomandam executarea unui premontaj
Facem asta sa ne asiguram ca am executat decupajele corect si mai ales ACOLO unde trebuie

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/IMG_7719.jpg

Trecem la imbinarea si fixarea definitiva a elementelor structurii dioramei

ATENTIE !

Dupa ce ne-am asigurat ca toate piesele se potrivesc foarte bine

Pentru fixarea definitiva mai adaugam in cutia noastra cu scule cateva coltare din tabla cu perforatii pentru trecerea suruburilor din lemn si daca nu am facut-o aracet si suruburi din lemn

 

[LDH]

Trecem la imbinarea si fixarea definitiva a elementelor structurii dioramei

ATENTIE !

Dupa ce ne-am asigurat ca toate piesele se potrivesc foarte bine

Pentru fixarea definitiva mai adaugam in cutia noastra cu scule cateva coltare din tabla cu perforatii pentru trecerea suruburilor pentru lemn si daca nu am facut-o aracet si suruburi pentru lemn

Fixarea definitiva a elemntelor structurii se poate face in mai multe feluri:

- in cuie

- in cuie si aracet

- cu suruburi pentru lemn

- cu suruburi pentru lemn si aracet

Alegerea ne apartine dar este de preferat ultima varianta: fixarea cu suruburi pentru lemn si aracet

La colturi vor fi prevazute coltare din lemn sau metalice pentru a asigura stabilitatea structurii si unghiurile de 90 gr

Coltarele din metal se fixeaza cu suruburi pentru lemn iar cele din lemn cu aracet si suruburi pentru lemn

Coltarele pot lipsi daca avem indemanarea necesara pentru pozitionarea elemntelor deoarece in momentul in care peste structura montam planseta aceasta asigura nedeformabilitatea fiind fixata cu aracet si suruburi pentru lemn

Prefer coltarele desi pare mai mult de munca

Si acum la treaba

Inainte de montajul structurii daca facem asta pe o masa sau o planseta este bine sa protejam colturile cu banda adeziva
Facem aceasta operatie pentru a fi siguri ca dupa uscarea aracetului care s-a prelins pe masa nu plecam cu tot ansamblul structura + masa

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/Einmaleins-5.jpg

Ungem piesele ce urmeaza a fi montate cu aracet si le punem pe pozitie

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/Einmaleins-8.jpg

Fixam si coltarul din lemn dupa ce in prealabil l-am mazgalit si pe el cu aracet - asa-i trebuie :twisted:

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/Einmaleins-9.jpg

Poate fi folosit si un coltar metalic caz in care mai intai il punem pe pozitie si marcam locurile de fixare a suruburilor

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/Einmaleins-2.jpg

Dam gaurile in locurile marcate
Este de preferat sa dam gauri inainte de a monta suruburile
In acest fel montajul se face mai usor si lemnul nu se striveste

Atentie la burghiu - sa fie mai mic decat diametrul surubului :twisted:

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/Einmaleins-3.jpg

Fixam definitiv coltarul in suruburi

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/Einmaleins-4.jpg

Revenim la cadru pe care l-am abandonat sa aratam varianta cu coltar din metal

Deci

Dupa ce am pozitionat si fixat provizoriu elemntele cadrului (in imagine apar doua prese pentru lemn care pot lipsi) dam gauri cu bormasina - am invatat pentru ce

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/Einmaleins-6.jpg

Dupa gaurire, asa cum am mai spus, introducerea suruburilor este floare la ureche (merge la fel de bine cu o surubelnita cu cap lat sau cruce in functie de capul surubului)

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/Einmaleins-7.jpg

si

Gata cadrul nostru

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/Einmaleins-12.jpg

A fost greu?

A durut?

Cred ca nu

Cu putina atentie si putina indemanare chiar daca nu am mai lucrat in lemn putem suplini ce face un tamplar
Poate primul modul nu o sa iasa foarte bine dar urmatorul si urmatorul sigur vor fi din ce in ce mai bune

Pana acuma a fost partea usoara a lucrurilor - pregatirea - de acuma in colo vine greul

Atentie mare la realizarea cadrului deoarece daca acesta este torsionat sau nu are unghirile la 90 gr vom avea probleme la montarea plansetei cu repercursiuni la montarea liniilor etc

Se cam leaga una de alta si de aceea este bine sa pornim cu dreptul

Pana data viitoare

Toate cele bune

poate mai creste salariul :twisted:

 

[IonutTrif]

Nu vreau sa poluez topicul pentru a avea continuitate dar ceea ce faci tu este extraordinar. Propun ca la sfarsit (ma ofer sa te ajut) sa coletionam toate articolele si pozele intr-un document pdf "manual de modelism feroviar". Ar fi ceva extraordinar atat pentru incepatori cat si pentru cei care lucreaza deja la o diorama.
Bafta si astept cu nerabdare continuarea.

Ionut

 

[LDH]

@ Ionut Trif

Multumesc pentru aprecieri si sigur vom aduna toate materialele si vom face un mic indrumar pentru modelistii CF

Toate contributiile prin completari sunt bine venite
Aveti experienta si vati lovit de multe - nu ar fi rau sa scrieti cum ati trecut peste ele si ce solutii ati gasit

Luand exemplul unui alt forum cred ca va fi deacord Rally sa facem o rubrica "Vademecum" in care sa fie puse toate materialele interesante si unde sa fie postate unitar

Multumesc inca odata

 

[LDH]

Dupa o binemeritata pauza in care, dupa ce am citit si executat modulul sau modulele, revenim cu asezarea plansetei (placa suport) pe structura de baza si continuarea drumului nostru spre realizarea minicircuitului feroviar
Am facut o gramada de lucreuri pana acuma:
-proiectarea, cel putin de principiu, a viitoarei noastre cai ferate tinand cont de spatiul pe care-l avem la dispozitie;
-am comandat la tamplar riglele de brad necesare structurii de rezistenta a modulului;
-am confectionat cu propriile noastre forte scheletul modulului de baza si daca diorama va fi formata din mai multe module nu ne ramane decat sa repetam operatiile.

Trecem la faza urmatoare a supotului dioramei

Planseta sau placa suport

Din fericire planseta nu mai trebuie confectionata ci doar ajustata pentru dimensiunile la care avem nevoie
Ea poate fi realizata din mai multe tipuri de materiale pe care le gasim cu usurinta la magazinele de profil sau la depozitele ce comercializeaza materiale pentru constructii
Exista mai multe variante urmand a o alege pe aceea care ni se potriveste cel mai bine:
-PFL (carton presat) de 12 - 18 mm grosime;
-PAL (placa aglomerata din lemn) de 9 - 12 mm grosime;
-OSB (placa aglomerata din lemn cu calitati mecanice si higroscopice superioare) de 9 - 12 mm grosime
-Placaj de fag de 5 - 8 mm grosime

Nu trebuie uitate materialele mai deosebite dar care prin calitatile pe care le au (rezistenta mecanica, flexibilitate, greutate redusa, calitati higroscopice deosebite) sunt foarte atractive ca sa fie folosite ca placa de baza. Din nefericire sunt mai dificil de procurat si au in general preturi mai ridicate.
Sa amintim cartonul celular de 15 - 20 mm grosime. Este asemanator cu cartonul celular pentru cutiile de ambalaj. Diferenta o constituie structura acestuia. Fagurele este dublu si are forma trapezoidala iar cele doua fete sunt realizate din carton multistrat cu rezistenta ridicata. Este foarte usor, flexibil, usor de taiat iar suruburile de fixare a caii de rulare CF se prind foarte bine. Are si un tratament ce-l face rezistent la apa si nu absoarbe iar deci deformabilitatea in timp este redusa.

Revenind la materialele usor de procurat si enumarate mai sus, practic, il putem folosi pe care dorim.
Cel mai rezistent dar si cel mai greu este OSB - ul.

Am cumparat foaia pentru planseta si o croim la dimensiunile scheletului modulului nostru.
Prinderea se face cu aracet si suruburi pentru lemn asa cum am descris intr-un capitol anterior

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/Terraform-4.jpg

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/Terraform-5.jpg

La montaj, inainte de strangerea definitiva a suruburilor este bine sa mai facem o verificare si sa ne asiguram ca toate unghiurile modulului sunt de 90 gr si nu avem torsionate scheletul sau planseta.
Abia dupa ce totul este in regula strangem definitiv suruburile

Este foarte important sa nu existe torsiuni ale cadrului sau plansetei si cele doua elemente sa se alature foarte bine. In cazul in care am neglijat acest amanunt la strangerea suruburilor, datorita deformatiilor elementelor, se vor induce tensiuni iar materialul cel mai slab va lua forma celui mai rezistent care numai plana nu va fi si de aici toate consecintele si necazurile pe care le vom intampina la asezarea liniilor.
O alta consecinta, mai grava, este in cazul in care dupa ce am neglijat torsiunile am mai si folosit (din economie) putine suruburi la montaj.
Datorita faptului ca fiecare elemnt tinde sa isi pastreze forma initiala cand strangem surubul elemntele actioneaza ca niste arcuri comprimate iar daca un surub cedeaza este posibil sa transformam planseta intr-o trambulina pentru tot ce este pe ea.

Grea treaba si diorama asta!
Apar mereu probleme si probleme!

Un lucru este cert

Daca nu ne inarmam cu rabdare si dac nu incercam sa executam lucrarile cat mai corect verificand si reverificand la fiecare operatie riscam sa ajungem in final sa ne uitam la niste deseuri.

Aceasta este varianta usoara de montaj a plansetei
Dupa montaj nu ne ramane decat sa trasam circuitul CF, sa marcam locurile unde vin montate cladirile, sa trasam caile de circulatie terestre, forma si pozitia formelor de relief si � foarte important � sa trasam traseul circuitelor electrice

Operatie simpla

Asezam desenul nostru cu traseul peste planseta

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/Terraform-6.jpg

Apropiem foile de desen si aliniem marcajele de trecere de pe o coala pe cealalalta dupa care lipim cu banda adeziva

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/Terraform-7.jpg

Sub desene �strecuram� o coala (coli) de indigo

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/Terraform-8.jpg

Retrasam circuitul

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/Terraform-9.jpg

Ridicam desenul si pe trasajul imprimat pe planseta incepem montajul liniilor

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/T0.jpg

 

[LDH]

va urma si continuarea cand vom relua unele lucruri discutate precum si subiecte noi

cei care inca nu ati facut modulul pregatiti-va pentru o solutie de a realiza pantele direct din placa suport si altele

toate cele bune

 

[LDH]

Continuam cu realizarea unei diorame feroviare

Materialul reprezinta o combinatie intre sfaturile modelistului francez Jean-Luc Zimmermann (train.modele.free) precum si idei adunate de pe diferite situri de specialitate si puse sub o forma cat de cat logica de catre subsemnatul.

Asa cum am mentionat in paginile anterioare ne vom intoarce privirea asupra unor aspecte deja prezentate dar peste care am trecut destul de usor din dorinta de a vedea cum se construieste modulul de baza al dioramei si asta deoarece:

-realizarea unei retele feroviare in miniatura constituie pentru noi toti o aventura pasionanta in care vom descoperi ca trebuie sa avem cunostinte din diferite domenii si sa facem lucruri la care nici nu ne-am gandit pana acuma;

-inainte de a ne lansa intr-un asemenea proiect, indiferent de dimensiunile lui, trebuie sa avem toate atuurile necesare bunului mers al lucrurilor fara sincope;

-o buna documentare prealabila si respectarea catorva reguli elementare puse in practica de modelisti cu experienta (mai "batrani"), cele date de NEM si indemanarea de care dam dovada sunt o garantie a reusitei noastre;

-toti, indifrent de domeniul in care activam sau daca suntem pe bancile scolii, stim ca o buna planificare ne va ajuta foarte mult in derularea proiectului nostru si planificarea este, putem zice, primul pas si cel mai important.

Fac o paranteza si citez pe cineva de pe forum, scuze ca nu mai retin cine, care a spus ca a proiectat viitoarea diorama intr-o luna si cred ca nu vorbea despre treizeci de zile calendaristice ci despre ore care insumate dau o luna.

O planificare si o proiectare corecta a viitoarei noastre cai ferate nu pot fi decat in beneficiul nostru.

Legat de proiectare dau exemplu din domeniul meu de activitate: astazi nimanui nu-i mai trece prin cap sa construiasca o casa fara o planificare a bugetului si fara un proiect bun.

Vom incerca sa punctam impreuna cateva aspecte care dau functionalitate si realism dioramei si vom continua cu alte lucruri interesante in drumul spre "marea realizare".

O precizare:

-modelismul feroviar, ca alte multe hobbyuri, este o forma de relaxare si nu trebuie sa ne lasam luati de val si sa-l punem "cap de lista" in preocuparile noastre zilnice deoarece sigur se va intoarce impotriva noastra facandu-ne viata un calvar. Este un mod de a ne verifica si dezvolta aptitudinile, un mod de a ne complcta cunstintele de la istorie la mecanica, arhitectura, peisagistica si multe altele.

Inapoi la subiect

Am vazut ca spatiul constituie o problema majora la scara H0. Totusi unele elemente constructive trebuie respectate pentru a da realism realizarii noastre. Dintre acestea garile constituie un capitol aparte.

lungime latime
Linie secundara cu o gara mica (2 sau 3 linii) 2,00 1,00
Linie secundara cu gara medie si bifurcatie 2,50 1,25
Linie principala dubla cu gara medie 3,00 1,50
Linie principala si linie secundara cu gara mare 4,00 nespecificat

Dimensiunile sunt orientative, dar daca vrem sa arate bine asa trebuie procedat.
Calculele pentru determinarea lungimii garii putem sa le facem singuri. Toti avem cataloage sau pliante PIKO cu tipurile de linii unde sunt precizate lungimile acestora.
Sa ne amintim ce probleme au Silviu si cu Vir_19. La Silviu problema este mai acuta. Vrea sa puna o garnitura de 6 vagoane si o locomotiva sa opreasca in gara.

Un calcul simplu pentru vagoanele pe boghiuri

6 vag x 244 mm/vagon = 1464 mm
1 loc* x 282 mm = 282 mm

*am luat lungimea lui BR01, cea mai lunga locomotiva PIKO
Rezulta o lungime a liniei de 1746 mm, rotund 1800 mm.

La asta se adauga lungimile celor doua macaze de la capete
2 x 231 mm = 426 mm

Deci o gara cu doua linii va avea nici mai mult nici mai putin decat 2262 mm

Din linia mai scurta mai putem face o abatuta si din aceea inca una. Liniile curente vor fi din ce in ce mai scurte datorita macazelor si liniei de racordare a abatutei.
Nu am calculat ca sa-l fac pe Silviu sa scurteze garnitura de calatori. Am facut calculul ca sa arat ca ce a pus in tabel Jean-Luc Zimmermann este "de acolo".

Altfel se pune problema daca avem material rulant din Ep. I. Vagoanele si locomotivele sunt mai scurte, garniturile la fel iar garile sunt mai mici.
O locomotiva mare din Ep. I, BR38, redusa la 1:87 are 218 mm iar vagoanele de calatori pe doua osii in jur de 150 mm. O garnitura este formata din trei vagoane de calatori si unul de bagaje iar lungimea totala a trenului se invarte in jurul cifrei de 900 mm.

Parca suna altfel.

Chiar si vagoanele pe boghiuri sunt relativ scurte si se situeaza undeva pe al 200 mm

Veti spune: "OK! Si ce reducere am facut?"

Pai am facut avand in vedere ca orice cm economisit conteaza.

Iata cum alegerea epocii poate fi un factor determinant in proiectarea dioramei.

Daca avem un spatiu limitat este indicat sa ne aplecam atentia asupra unei epoci mai vechi in care materialul rulant nu este asa de lung si putem face raze de curbura mai mici iar garile, cum am mai subliniat, sunt mai mici.

Impartirea pe epoci:

Epoca I: inceputul cailor ferate, in jurul anului 1830, pana in preajma primului razboi mondial

Epoca II: 1925 - 1945 si corespunde dezvoltarii pana la apogeu a tractiunii cu abur, aparitiei primelor automotoare si a locomotivelor diesel si electrice

Epoca III: 1945 - 1970 si corespunde perioadei in care se amesteca circulatia materialului rulant dinainte, din timpul si dupa razboi, este sfarsitul locomotivelor cu abur

** o sa ma contraziceti si o sa spuneti ca sunt tari in lume unde tractiunea cu abur este curenta
OK! Aici facem referire la Europa

Epoca IV: 1970 - 1985

Epoca V: 1985 pana in zilele noastre

Mai multe despre epoci si subepoci

http://www.morop.org/fr/normes/nem800_f.pdf

la randul lor unele tari au in cadrul impartirii europene propria impartire

Revenim:

Facand toate calculele putem sa ne facem o imagine asupra marimii viitoarei noastre cai ferate in conformitate cu spatiul pe care-l avem la dispozitie si sa decidem daca:

-facem ceva aglomerat cu o gramada de linii, treceri si intersectii denivelate pe care circula garnituri ce au in compunere maxim trei vagoane

sau

-facem o diorama aerisita, impartita pe module ce se pot asambla si dezasambla, cu linii mai putine pe care circula garnituri mult mai aproape de realitate ca lungime.

Veti spune iar: Hello! De unde atata spatiu?

Raspunsul este foarte simplu: Daca nu avem nu este.
Oricum optiunea privind configuratia circuitului este la noi.

Lok a optat pentru o singura gara si o mica zona industriala. Cand va dori sa se joace inchide circuitul cu o bucla.
Probabil ca si Silviu, pana va dispune de mai mult spatiu, va proceda la fel.

Referitor la tema dioramei avem mai multe optiuni.
Putem alege intre a reprezenta o situatie reala existenta sau sa ne lasam imaginatia sa zboare si sa gaseasca subiectul dioramei.
Creand propria noastra cale ferata ce nu are nimic cu o situatie reala avem o mai mare libertate in ce priveste epoca, materialul rulant si amenajarea peisagistica.

Despre forma in plan a dioramei am vorbit la inceputul subiectului cand am prezentat mai multe combinatii de montaj al modulelor.

Exista si alte variante.

Discutand cu Coobra despre viitoarea lui retea de cale ferata am ajuns la concluzia ca frumos ar fi sa reprezinte o gara in adevaratul sens al cuvantului ce sa aibe toate facilitatile: peroane pentru trenurile de calatori, un triaj pentru marfa, un depou cu remiza, placa turnanta, statii de alimentare diesel, carbuni si apa, depozite si rampe pentru marfuri, etc.
Gara ar putea fi un terminal sau o gara in circuit.
Indiferent de varianta aleasa inchiderea circuitului (un tren trebuie sa plece si sa se intoarca in gara) se va face pe nivelul inferior al dioramei, diorama dispusa pe doua nivele. Coborarea si urcarea pe o rampa in spirala sau elicoidala cu linie simpla sau dubla.
Tot la nivelul inferior va fi dezvoltat un triaj unde sa stationeze garniturile care nu circula pe diorama si sa constituie locul de stationare al tuturor modelelor atunci cand Coobra, luat cu alte treburi, nu se joaca.

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/LOXXBerlin2006-0-1.jpg

:idea: Este o idee!

Daca ati schitat pe hartie planul viitorei voastre retele feroviare nu va ramane decat sa treceti la proiectare.

Asa cum am mai spus metoda incercarilor succesive pe langa faptul ca nu prea da rezultate este foarte greoaie si de durata. Am numit incercari asezarea directa a liniilor, fara un plan in prealabil, pentru formarea circuitului.

Proiectarea se poate face:

-clasic: creion, guma, echer, compas, liniar si o cola de hartie pentru desen;

-cu ajutorul PC-ului si al programelor specializate in proiectarea de diorame

http://www.sandiasoftware.com/cadrail/

http://www.pegaseinfo.com/frdesign.htm

http://www.raily.de

http://www.winrail.de

http://www.wintrack.de

Eu personal prefer metoda clasica.
Programele pentru proiectare, daca nu le cumperi, au o gramada de probleme in versiunea demonstrativa.

Nu vom intra in detalii privind alegerea liniilor deoarece majoritatea vorbim despre PIKO. Le cunoastem cu totii si stim cati "bani" fac. Parerea unanima este ca raportul calitate/pret este aproape optim.
Liniile PIKO se livreaza fara terasament (personal nu agreez liniile cu terasament) si sunt intr-o gama care sa acopere necesitatile pentru o diorama complexa (drepte de diferite lungimi, curbe cu raze diferite, linie flexibila si toata gama de aparte de cale).

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/IMG_7771.jpg

Cei 2,5 mm ai sinei nu se incadreaza in scara 1:87 dar este foarte bine ca sina este mai inalta. Cei care au modele PIKO mai vechi cu buza antideraiere (sau cum s-o numi) spradimensionata nu risca ca aceasta sa "calce" pe imitatiile de suruburi ale liniei si sa cape un mers de rata.

Cu ce ofera PIKO se poate imagina orice circuit fara a fi nevoiti sa facem improvizatii.
Din motive de spatiu putem efectua modificari si ajustari ale liniilor pentru a corespunde necesitatilor noastre (vezi modificarile bretelei facuta de clujeni)

De la linii la traseu

In vederea castigarii de spatiu si de a conferi realism peisajului suntem obligati sa asezam garile la nivele diferite. Din acest motiv in traseul nostru vor aparea curbe si rampe.
Daca raza de curbura minima este data de raza minima a curbei pe care o poate aborda cea mai mare locomotiva a noastra (mentiune facuta de producator) sau de gradul de realism pe care dorim sa-l obtinem, Panta este calculata astfel incat o locomotiva ce tracteaza o garnitura sa aibe viteza constanta atat pe plat cat si in urcare.

Pentru urcarea cu viteza constanta a unei pante exista mai multe variante:

-proiectarea corecta a pantei;

-echiparea rotilor locomotivelor cu cauciucuri de frictiune;

http://www.jucarii.com.ro/prodlist.php?ctg=sc&pag=4

-inserarea in circuitul de alimentare a unui montaj electronic care sa mareasca tensiunea de alimentare atunci cand locomotiva "gafaie" pe panta - numai pentru analog;

http://forum.railwayfan.ro/viewtopic.php?t=149&start=0

-decodoare cu compensare de sarcina pentru locomotivele in sistem digital

Vom vorbi despre proiectarea corecta a pantei deoarece despre celelalte stim mai multe

Cand panta este in aliniament poate ca declivitatea nu este chiar asa de importanta dar atunci cand traseul urca si mai este si in curba apar problemele - cum spune Lok - datorita unghiului de pozitionare al rotii modelului fata de sina, adica dupa ce ca urca mai este si pozitionat oblic fata de sina.

Panta poate fi aleasa prin incercari succesive sau stabilita din start pe baza experientei altora sau pe baza specificatiilor facute de fabricant (nu prea am vazut)

Iata ce ne spune prietenul nostru Jean-Luc

"se considera, in general, ca panta optima este de 3% (adica urcam 3 cm pe o lungime de 1 m), deci o declivitate buna cu rezultate pe masura in exploatare pentru o linie principala care poate merge, in cazuri extreme, pana la 5%.

O situatie aparte este atunci cand locomotiva noastra urca pe un tronson in curba (diametrul curbei mai mic de 70 cm la H0) panta maxima admisa fiind de 2,5%.

Ca sa ne facem o idee: locomotiva la H0 ce trage 10 vagoane pe linie dreapta si plat nu va tracta decat 5 pe o curba cu panta de 2,5% si 2 pe o panta de 5% la viteza echivalenta si constanta."

Un alt aspect pentru usurarea urcarii pantei il constituie racordarea traseului orizontal la cel in urcare.
Daca acesta se face in unghi riscam ca din cele patru roti ale unei locomotive cu aburi (de ex.) numai doua sa stea pe linie efectiv si sa impinga trenul.

Nu va bucurati daca aveti diesele deoarece dezbaterea in plan vertical a boghiului este si ea limitata si va putei trezi ca numai axa din fata a primului boghiu si axa din spate a celui deal doilea ating linia :twisted:

Este necesar sa evitam inceperea rampei imediat dupa un macaz sau terminarea acesteia inaintea unui macaz.

Diferenta de nivel necesara la intersectarea a doua linii ale traseului nostru trebuie sa corespunda pasajului de libera trecere intre planul de rularea (partea superioara a sinei) si partea inferioara a podului (elemntul constructiv cel mai jos plasat) sau a platformei caii de rulare.

Avem:
-70 mm pentru locomotivele cu abur si diesel
-90 mm pentru locomotivele electrice

http://www.morop.org/fr/normes/nem102_f.pdf

Pentru liniile ascunse in tuneluri este bine sa prevedem pentru interventii (deraieri) o inaltime de 20 cm masurata de la partea superioara a sinei pe inaltime.

Curbe

Cum am mai spus acestea ne ajuta sa facem o serie de intoarceri pentru a junge la un nivel superior sau pentru a da impresia de lungime a traseului.
Alegerea curbelor depinde de materialul rulant pe care-l avem dar si de epoca pe care o reprezentam si realismul dioramei.

De exemplu daca pentru un tren din Ep.II compus din trei vagoane sau un tren de marfa putem folosi linii curbe R2 (r=422 mm) nu acelasi lucru il putem face pentru un tren modern ce are in compunere vagoane lungi de 25 cm. Raza minima de curbura recomandata este de 700 mm.

Cum o arata un TGV pe o curba R1!! :twisted:

Putem pacali razele de curbura indiferent de ce modele ruleaza si sa folosim raze mai mici, minimul indicat de producator, dar numai acolo unde traseul este ascuns privirii (tuneluri) cu mentiunea ca reducerea razei sa nu pericliteze rulajului (deraieri).

Majoritatea dintre noi (nici eu nu am facut exceptie pana nu am citit materialul - Jean-Luc Zimmermann - care a inspirat aceasta prezentare) facem trecerea directa de la aliniament la cerc conform tipului de linie folosit - in general R2 si R3.
Din aceasta cauza garnitura in plina viteza face trecerea de la aliniament la curba cu o smucitura (da brusc din "cap" spre interiorul curbei).
Pe multi nu ne deranjeaza iar marea majoritate, m-am numarat si eu, nici nu baga de seama din diverse motive - atentia spre alte detalii.

Dupa o serie de teste (liniile pe mocheta!!!!) cu linie dreapta si curba (o sa ma bazaie Silviu ca in loc sa ma ocup de E69-le lui fac tot felul de teste - cui or folosi? :shock: ) si dupa ce am citit si recitit ce scrie Jen-Luc am ajuns sa-i dau dreptate.
Focalizand atentia spre acest aspect a ajuns sa ma deranjeze "miscarea" brusca a locomotivei la intrarea pe curba.
Nu arata bine ce se intampla acolo si asta indiferent de viteza trenului.

Ei! Nu m-am oprit aici, tot eram la teste, si am mai facut ceva.
Am format o garnitura din vagoane lungi de calatori si, din punct de vedere vizual, imaginea este si mai deplorabila. Cand primul vagon intra pe curba se aseaza brusc intr-o pozitie oblica fata de cel din spate. "Capul" fuge spre interiorul curbei iar "fundul" spre exterior si isi baga un tampon intre tampoanele celui din spate (urat gest).

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/IMG_7772.jpg

Am montat si cuple scurte (am ca nu beau) si rezultatul este acelasi. Rulajul modelelor lungi pe R2 nu da bine. Nu am R3 ca vorbeam si despre ea.

Mie personal nu-mi place ce am vazut si voi tine cont in viitor.

Remediul ni-l da NEM si Jen-Luc deopotriva:

http://www.morop.org/fr/normes/nem113_f.pdf

http://www.morop.org/fr/normes/nem113_f.pdf

Traducand ce scrie acolo inseamna ca pentru atenuarea imaginii cu smicitura sa facem o racordare la cercul de baza cu o linie cu raza superioara decat a cercului.
Racordarea aliniamentului la curba trebuie facuta progresiv printr-un arc de tranzitie (tot suntem in tranzitie de 17 ani!!).

In primul desen (cel din stanga) avem imaginea unui traseu mai spre jucarie
In partea dreapta racordarea liniei drepte cu cercul prin intermediul unui segment de trecere da mai mult realism traseului

O alta situatie des intalnita pe diorame din necesitati de prelungire a traseului sau de intoarecere este cazul in care trebuie sa facem trecerea de pe un cerc pe altul ce au o tangenta comuna sau cum mai este numita contracurba

Conform desenului avem mai multe situatii

In stanga sus este prezentata situatia cea mai simpla (tenta de joc) la care trecerea se face direct de la o curba la alta si rezulta efectul acela de “smucitura” si “tampon intre tampoane”
Atenuarea cat de cat a imaginii fara a pierde prea mult din spatiul avut la dispozitie este conectarea celor doua curbe prin intermediul unui segment de linie dreapta – desenul din dreapta sus.

O imbunatatire si mai accentuata a imaginii ar fi sa facem trecerea de la o curba la alta prin intermediul unor segmente de trecere de la linie curba la linie dreapta (cum am vorbit mai sus) – desenul din stanga jos.

Ideal este ca trecerea in afara segmentelor de racordare sa includa si un segment de linie dreapta – desenul din dreapta jos.

Pentru realizarea curbelor cu raze armonioase se poate utiliza linia flexibila. Se monteaza ceva mai dificil (contrar parerii unora) dar rezultatul obtinut este remarcabil.

Pe majoritatea dioramelor aspectele legate de pante si curbe sunt neglijate asa cum este neglijata si suprainaltarea liniei in curba.

Daca in realitate suprainaltarea este necesara pentru contracararea fortei centrifuge ce tinde sa scoata trenul de pe linii in modelismul feroviar se face din considerente pur estetice.

O suprainaltare a curbei cu 2 – 4 mm este suficienta pentru creerea unei imagini realiste.

http://www.morop.org/fr/normes/nem114_f.pdf

Atentie!!!

Suprainaltarea se face progresiv pornind de la segmentul de intrare in curba si atinge inaltimea maxima la mijlocul curbei dupa care descreste progresiv pana la ultimul segment al curbei.

In cazul liniei duble fiecare fir are propria suprainaltare

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/IMG_7773.jpg

Va urma

 

[LDH]

Desi am inceput sa stau mai prost cu timpul liber o sa incerc sa continui serialul despre constructia unei diorame probabil cu articole mai scurte

Astazi vom vorbi despre strabaterea formelor de relief de traseul CF detaliu de luat in calcul la constructia dioramei pentru reprezentarea corecta pe macheta
Exista mai multe cazuri
Nu vom vorbi despre tunele urmand ca subiectul sa fie discutat intr-un capitol viitor

1. Calea ferata in debleu

debleu (cf DEX) Săpătură făcută sub nivelul terenului natural în vederea executării platformei unui drum ori a unei căi ferate sau a construirii unui canal deschis. – Din fr. dĂŠblai.

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/IMG_7785.jpg

In acest caz calea ferata este marginita de o parte si de alta de relief (pamant, stanci) care datorita dimensiunilor nu necesita constructia unui tunel dar nici nu pot fi construite pante pentru urmarirea liniei reliefului
In figura se observa cateva caracteristici constructive
Infrastructura este marginita de canale, santuri de scurgere a apei pluviale de pe cei doi versanti de pamant (stanci) si terasamentul CF.
Exista si cazuri particulare cand linia poate fi marginita de ziduri de sprijin pe o parte sau pe ambele parti
Despre zidurile de sprijin vom vorbi la tunele

2.Calea ferata in rambleu

rambleu (cf. DEX) Lucrare de terasament executată în scopul ridicării unui teren la nivelul necesar construcţiei unei căi ferate, unei şosele, unui dig etc. – Din fr. remblai.

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/IMG_7784.jpg

Situatie intalnita atunci cand linia strabate forme de relief mai joase decat nivelul orizontal al caii ferate iar urmarirea denivelarilor prin pante nu este posibila
In acest caz pentru aducerea la orizontala a liniei se fac umpluturi de pamant obtinandu-se o infrastructura mai inalta

Principalele cote ale caii de rulare pentru scara 1:87 H0 sunt date in figura urmatoare
Pentru o reprezentare cat mai realista acestea trebuie respectate

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/IMG_7783.jpg

Aici este prezentat un caz particular unde pe o parte a liniei avem rambleu si pe partea cealalalta debleu

Nu vom vorbi despre terasament deoarece rezolvarea acestuia este simpla: linii cu terasament sau terasament ce se adauga sub linie se gasesc gata confectionate
Pentru cei care doresc sa construiasca singuri terasamentul trebuie avut grije ca inaltimea adaosului ce se monteaza sub linie insumat cu inaltimea liniei sa nu depaseasca 10 mm
Mult mai importanta este cota de 70 mm, cota care include terasamentul si cele doua acostamente laterale
Acostamentele sunt necesare atat pentru o buna stabilitate a terasamentului cat si pentru "plantarea" pe el a indicatoarelor de semnalizare CF, a semnalelor si a stalpilor catenarei

Pentru trasarea cotei de 70 mm exista mai multe metode
Cea mai sigura este folosirea unui dispozitiv simplu la care se adapteaza un creion
Dispozitivul se monteaza sau mai bine zis se incarca intr-un vagon si plimband vagonul pe traseu creionul va marca exact gabaritul infrastructurii

http://i109.photobucket.com/albums/n55/Dadu_01/Documentatii/Despre%20diorame/IMG_7767.jpg

Dispozitivul este foarte simplu de construit
Il confectionam din lemn sau plastic iar paralipipedul va avea cotele exterioare egale cu cotele interioare ale vagonului pe care dorim sa-l folosim (recomand confectionarea din lemn fiind mai usoara)
Este de preferat sa folosim un vagon pe doua osii deoarece fiind mai scurt va urmari mult mai fidel curbura liniei
Pe paralelipipedul din lemn fixam o traversa in care practicam una sau doua gauri prin care sa poate trece un creion.
Trasarea devine cu acest dispozitiv o operatie banala

Am aratat mai sus la ce foloseste acostamentul caii CF
Un alt aspect este ca trebuie respectata aceasta cota mai ales atunci cand pe linii cu raza mica de curbura rulam vagoane lungi pe boghiuri

Despre distantele dintre axele liniilor CF duble in aliniament (traseu si gara) si duble in curba in episodul urmator

Am spus-o si o repet

Completarile sunt binevenite iar corecturile si mai bine venite avand in vedere ca nu sunt familiarizat cu toti termenii flositi in CF

 

[robertanasa]

LDH, ceva noutati? Astept cu nerabdare continuarea!

 

[LDH]

Urmeaza Robert, urmeaza

Stau mai nasol cu timpul dar materialul este in pregatire

Toate cele bune

 

[LDH]

pana reluam serialul un link care cred ca intereseaza

http://www.naisp.net/mfischer/m_train2.htm

 

[BOGDAN I]

Felicitari pentru "preluare si rabdare de a le posta aici"
Daca aveam toate info care le-ai mentionat tu mai sus acum 4 ani cand m-a luat aces virus nu mai imi pierdeam noptile remodeland circuitul si pantele ,tunelele,podurile si sinele duble :-x dar asta e .. noi testam si faceam calcule si mii de incercari cu gariturile de vagoane isr acum intrii pe forum citesti , scoti la imprimanta si dai bice ;-)
Astept cu nerabdare noi info utile ca vorba aceea cat traim tot invatam

 

[LDH]

Bogdan!

este si meritul vostru, a celor ce ati construit, povestind de greutatile intampinate si ce Nu trebuie facut

 

[Florinn]

Doua chestii vreau sa completez, legat de inclinatul sinei la curbe, este util si la trenulete nu nu mai in realitate, adica nu e doar pentru aspect, eu am constatat ca daca sina e inclinata nu sunt deloc probleme la viteze foarte mari, am facut teste si nu am reusit sa fac sa deraieze vagoanele la viteza mare pe R3 dar inclinat, si au deraiat pe r4 (sau mai mare)neinclinat. (pentru cei care nu stiu sau nu au fost interesati, R2 ROCO = R1 PIKO ! , R3=R2 , etc, asa ca feriti-va de macazele curbe ROCO caci au R1 pe interior (abatere)).
Pentru cei care vor sa incline sina in curbe, sa respecte indicatiile date de LDH insa sa foloseasca doar sina flexibila, pentru ca trecerea este mai lina, cea fixa este rigida si tinde sa se articuleze in punctele de imbinare.

Inca o chestie, referitor la ce ai zis:

"Am montat si cuple scurte (am ca nu beau) si rezultatul este acelasi. Rulajul modelelor lungi pe R2 nu da bine. Nu am R3 ca vorbeam si despre ea."

.. eu pot sa iti zic ca nu da bine nici pe R3 si nici pe R4 nu arata chiar grozav (vorbind de vagoane de calatori corecte la 1/87) dar asta este, nu ai ce face.

 

[LDH]

salut florinn!

bine ai venit la "de citit pentru incepatori" si te mai astept cu observatii si sfaturi pentru cei care doresc sa faca o macheta

invitatia este valabila pentru toti cei care pot ajuta la completarea materialului astfel incat la final ... poate scoatem un indrumar (manual am zis ca este prea pretentios)

toate cele bune

 

[LDH]

Salut tuturor si mai ales celor care construiesc o macheta!

Uite ca m-a apucat iar dorul de scris si asta ca mi s-a aprins beculetul legat de pantele pe macheta.
Amintesc doar ca pentru o buna functionare a materialului rulant, si aici ma refer in special la locomotive, fie ca sunt in digital sau analog, panta de urcare a unei garnituri trebuie sa fie foarte corect facuta.
In primul rand este necesara o racordare a liniei de pe plat cu aceea care urca asa cum am mai aratat intr-un material anterior:

Pagina 6

http://train.modele.free.fr/index1.htm?page=reseaumod.htm

De ce ma leg de pante?
Deoarece tot aud ca “merge” o panta de 5, 7 sau 10%.
Poate “merge” dar recomandat este ca panta pe orice macheta sa nu depaseasca 2,5 - 3%.
Facand un calcul simplu rezulta ca pentru a urca la 10 cm, asta pentru a putea trece in conditii optime peste alta linie, avem nevoie de o lungime a traseului de minim 4 m.
Mult vor spune unii iar eu le dau dreptate. Le dau dreptate deoarece multi dintre noi nu avem 4 m pentru o macheta. Majoritatea ne “invartim” intre 2 m si 2,5 m lungime de planseta.
Facand iar putina aritmetica rezulta ca pentru a urca la 10 cm linia noastra trebuie sa parcurga un oval si ceva daca planseta are dimensiunile de 2,5 x 1,25 m.
Care este solutia ca sa nu avem un traseu atat de lung de urcare?
Culmea este ca solutia exista si este exact sub ochii nostri.
Au inventat-o cei care fac machete preformate, machete care mie personal nu-mi plac deloc. Nu-mi plac, nu-mi plac dar asta nu inseamna sa nu luam ce este bun de la ele si sa “punem” la noi pe planseta.
Despre ce este vorba?
Privind o astfel de macheta impresia este ca linia care urca are o panta muuuult mai mare decat cei 2,5 - 3% recomandati.
Iluzie optica.
In timp ce o linie urca cealalalta care urmeaza sa treaca pe dedesupt coboara.
Asta inseamna ca gara principala, planul intai al machetei preformate, se afla la cota + fata de planseta, adica este mai sus cu 3-5 cm (Fig.1).



De ce sa nu aplicam acest principiu si la machetele noastre?
Oricum daca linia intra in tunel si nu se vede pe o lungime considerabila, pentru a da impresia de lungime a traseului, ce mai conteaza ca se afla mai jos cu 5 – 6 cm decat liniile din gara principala? Ca imagine, pe ansamblu, da foarte bine si chiar real (Fig.2).



Evident ca linia care coboara se poate “duce” direct sub linia care urca avand astfel posibilitatea sa o facem si serpuita pentru a lungi si mai mult traseul.
In schita am pus liniile “la vedere” pentru a nu incarca desenul si pentru o mai buna intelegere.

“Inarmati” si cu acest truc sunt sigur ca nu vor mai fi probleme cu helixurile, liniile care urca si coboara iar macheta, asta ca bonus, pare mai mare decat este in realitate.