Sunt ambasadorii de la Bucureşti nişte primitivi?
Moto: ââŹĹIată vin ambasadooori/ Floriile daaalbe etc.ââŹÂ
Autor: NICOLAE R DĂRĂMUĂ
Ĺž 30 noiembrie 2010
După ce ââŹâ medical vorbind ââŹâ am păstorit ani mulţi la poala obcinelor, pot spune cu certitudine că prostia bucovineană ââŹâ spre deosebire de cea banal-generală, integratoare ââŹâ are o făloşenie aparte. Una sintetizată ââŹâ la numeroşi dintre pacienţii mei ââŹâ prin starea izmenelor, ce răsăreau irevocabil învinse de sub impecabilele straie albe, imaculate, ornate cu nelipsitele bundiţe ââŹĹcu dihoriââŹÂ. După îndelungă şi uneori acută folosinţă, aceste veşminte blânde se dovedeau foarte lesne de luat dimineaţa: cu galbenul în faţă şi maroul în spate. Altcumva, oameni şi ei, ca toţi românii: agitaţi, hulpavi, băutori, falnici, atoateştiutori, pripiţi şi gureşi, însă ââŹâ o spun iar ââŹâ extrem de făloşi.
Fireşte că şi politicienii ţinutului sunt la fel de mândri. Ă
Ĺži, deşi nu i-am consultat chiar pe toţi, apucăturile unora îmi dau serioase bănuieli în privinţa uşurinţei cu care îşi orientează izmenele dimineaţa. în rest, şi ei sunt ca mai toţi cocoţaţii din politică: au numai năzăriri în loc de proiecte, iar închipuielile despre ei înşişi ţin locul virtuţilor şi priceperilor moderne. Graţie opincii originare fac ââŹĹîn directââŹÂ demonstraţii de cosit, muls vaca, săpat şi crăpat lemne, dând de înţeles că ââŹâ deşi au ajuns ââŹĹdomniââŹÂ, deşi sunt ââŹĹaltcevaââŹÂ, se pricep şi la astfel de lucrări ââŹĹpopulareââŹÂ. Pe când, doar nişte ţărănoi fiind, numai la astea se pricep cât de cât. Negustând marea cultură, se dau drept ââŹĹoameni simpliââŹÂ ââŹâ nici nu au încotro! ââŹâ, însă, prea simpli fiind, fac mare caz de ââŹĹtradiţii şi obiceiuriââŹÂ, elogiind şi încurajând doar folclorul, autorul anonim şi artiştii din popor, singurii în faţa cărora nu au complexe.
La vanitatea lor faptul e de înţeles: nu ar mai putea ââŹĹstrăluciââŹÂ nicidecum alături de un cineast consacrat, un scriitor bun, un virtuoz al harfei, un artist plastic de renume, un actor adulat ori lângă un savant erudit. Or, pe lângă badea Gheorghe care le zice din fluier, bătând ţărâna cu opincile, el, prima generaţie cu pantofi şi costum Armani ââŹâ stând pe şuncile turgescente ca aruncat cu furca ââŹâ, aproape că pare ââŹĹcinevaââŹÂ...
în urmă cu mulţi ani, un prieten francez care trăise ceva vreme în România, având adesea treabă prin Bucovina, îmi spunea: ââŹĹCrezi că noi, francezii, nu avem obiceiuri, tradiţii, folclor? Avem din belşug. însă suntem conştienţi că nu prin această cultură, pitorească oarecum, francezii pot însemna ceva în patrimoniul marii culturi universale. De aceea, Parisul a devenit simbolul afirmării oamenilor cu vocaţie. La voi văd de atâţia ani: parcă nimeni în contemporaneitate nu mai produce nimic notabil. Ieşiţi în faţă, până la saţietatea oaspeţilor, numai cu folclor, cu obiceiuri ââŹâ unele destul de stranii şi lipsite de virtuţi spirituale şi estetice ââŹâ, vă lăudaţi numai cu mânăstirile din nordul Moldovei... Ca şi când nu aveţi mare cultură, oameni moderni, talentaţi şi de anvergură. De aceea vă părăsesc ţara indivizii de valoare, validându-se aiurea, fără dorinţa repatrierii. Dar pentru a schimba ceva, ar trebui să aveţi altfel de lideri, nu numai ţărănoi şi ţoapeââŹÂ.
Ameţit de succesul caligrafiei cu oi pe dealuri şi plin de bucovineană mândrie, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, pedelistul Gheorghe Flutur, a anunţat presa că de Crăciun va invita 75 de ambasadori la Gura Humorului, să îi delecteze cu tăierea porcului în Bucovina, după datinile locale, faptul urmând să se întâmple ââŹĹîn ograda unui gospodarââŹÂ. Dar, pe lângă această rafinată ofertă, instituţia pomenită mai este autoarea câtorva iniţiative ce merită cântărite şi apreciate la adevărata lor valoare, câtă o fi ea.
După ce la etajul clădirii CJ şi-a ornat intrarea în propriul birou cu o ââŹĹpoartă bucovineanăââŹÂ (cu stâlpi prismatici lăcuiţi şi draniţă, dând direct în holul cu covoare persane) şi cu o vitrină cu port popular, Gheorghe Flutur a decis ca de Crăciun să întâmpine ambasadorii cu o variată ofertă de ââŹĹporţi bucovineneââŹÂ, diverse modele şi din diverse materiale, după cum li s-a năzărit tâmplarilor: fără acoperiş (asemenea unor porţi de fotbal), cu stâlpi din lemn rotund şi motive orientale sculptate din topor, altele cu acoperiş din draniţă unsă, dar cu stâlpi piramidali cu ââŹĹsolzişoriââŹÂ vopsiţi, unele cu îndemnuri scrise, gama fiind în creştere. Toate vorbind, prin dimensiunile ciclopice, despre ââŹĹunitateaââŹÂ stilului ââŹĹbucovinean-paranoicââŹÂ.
ââŹĹDer Bauer isst nur was er weissââŹÂ (ââŹĹĂ
¢ăranul mănâncă numai ce cunoaşteââŹÂ) zice un proverb german, pentru ţăran faptul fiind unul normal şi onorabil. Când însă aplicaţia figurativă a zicalei îl priveşte pe ţărănoiul ajuns la demnităţi publice, ea devine apăsătoare, dacă nu chiar periculoasă. Fiindcă ţărănoiul ajuns şef serveşte tuturor, vor-nu vor, unicul fel de ââŹĹmâncareââŹÂ pe care îl ştie.
în parcul dendrologic ââŹĹArinişââŹÂ, cu tihnitele sale alei pietonale, la iniţiativa CJ Suceava ââŹâ fără consultarea cetăţenilor ââŹâ s-au montat şine de cale ferată. Nu delicatele şine de ââŹĹmocăniţăââŹÂ, cum pretinde Gheorghe Flutur, ci ditamai şinele normale, pe traverse ghiolbane de stejar. Motivul e simplu: lipsesc ambele componente ale ââŹĹsistemuluiââŹÂ: atât locomotiva ââŹĹmocăniţăââŹÂ, cât şi şinele acesteia. Drept care, pe grosolana cale ferată, ocupând strident asfaltul aleilor pietonale, s-a montat şi o urâtă fierătanie pufăitoare.
Umblă vorba că, spre a proteja urechile ambasadorilor de amarnicul guiţat al porcului înjunghiat, precum şi ochii acestora de kitschurile cu pretenţii de autenticitate, CJ Suceava va servi acestora cantităţi apreciabile de ţuică fiartă. în acest fel, ambasadorii nu-şi vor da seama de multe realităţi jenante. Cum, din acelaşi motiv, nu şi-a dat seama nici preşedintele Băsescu (aflat în vizită în Bucovina) că ââŹĹgospodarulââŹÂ îmbrăcat în neaoş strai, servindu-l la masă, nu era ââŹĹbadeaââŹÂ Gheorghe Niţă (cum fusese prezentat), ci domnul Niţă. Preşedintele filialei locale a PDL, patron al firmei de lactate ââŹĹNIROââŹÂ şi director al întreprinderii de Drumuri, numit pe funcţie de guvernarea portocalie. Veterinar de profesie. Priceput, din acest ultim motiv, mai ales la tăierea porcului. Aşadar, Doamnelor şi Domnilor Ambasadori, ââŹĹA bon entendeur, salut!ââŹÂ.
