Cai ferate inguste in general

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"

flo82

Well-Known Member
Trenulist
13 Mai 2010
257
27
Husi
LOCATION
Husi
O lista cu (sper) toate caile ferate inguste (CFI) si inguste forestiere (CFF), de pe teritoriul Romaniei:

1.Zona Iasi

- Brodina h.- Brodina de Jos- Ehreste
Linie CFF, in lungime de 15 km, construita tot inainte de 1918. Ecartament 760 mm.

- Falcau-
Doua linii CFF, lungi de cca 15 km. Ecartament 760 mm.

- Putna-
Doua linii CFF, lungi de cca 15 km. Ecartament 760 mm.

- Moldovita- Rasca- Argel
Linie CFF, construita inainte de 1918, are o lungime de 12 km. A fost folosita pentru transportul lemnelor.
In decembrie 2009 primii 4 km sunt refacuti si repusi in functiune in scop turistic, de catre Georg Hocevar, presedintele „Asociatiei pentru pastrarea liniilor inguste din Romania”. Linia a fost construita in 1909.
Ecartament 760 mm.

-Rasca- Buda- valea Slatioarei
Linie CFF, lunga de cca 140 km. Ecartament 760 mm.

-Itcani- Oras Suceava
Linie ingusta CFI, cu ecartament de 760 mm, lunga de
5 km. A fost construita in 1898, si avea o gara terminus
Pe locul unde se afla azi policlinica municipala. A fost
Desfiintata intre 1960-1964, in cadrul procesului de
Sistematizare urbana.

-Dangeni- Ripiceni
Cale ferata ingusta CFI, cu ecartament de 760 mm. A
Fost construita in timpul sau inaintea celui de-al doilea
Razboi mondial, pentru a deservi o fabrica de zahar
Construita de germani. Avea peste 30 km si a fost
Demontata dupa 1944.

-Bicaz- Bicaz Chei- Damuc
Linie ingusta CFI, era lunga de 21 km.
A fost construita in 1950, pentru deservirea lucrarilor
De constructie la barajul hidrocentralei Bicaz. Dupa ce
In 1952 se construieste o linie cu ecartament normal,
Linia ingusta este desfiintata in 1987. Ecartament 760
mm.

-Tarcau- Schitu Tarcau
Este prima CFF din Romania, construita in 1893, avea
16 km si ecartamentul de 1000 mm.

-Comanesti- valea Asau
Linie ingusta CFF, cu ecartament de 1.000 mm si
Lunga de 62 km, desfiintata dupa inundatiile din
1991.

-Comanesti- valea Agasului
Linie ingusta CFF, cu ecartamentul de 1.000 mm si lunga de 79 km, desfiintata si ea.

-Comanesti-Ciobanus
Linie ingusta CFF, cu ecartament de 1.000 mm si lunga de
Km, desfiintata si ea.

-Darmanesti- valea Uzului
Linie ingusta CFF, cu ecartament de 1.000 mm. Avea 54 km si a fost desfiintata o data cu constructia lacului de acumulare Valea Uzului, in 1966.

-Onesti- Casin- Scutaru.
Linie ingusta CFF, cu ecartament de 1.000 mm, precum si funiculare. Lungimea totala era de 122 km. Cea spre Scutaru a fost desfiintata in anii 70’, iar cea de la Scutaru spre padure prin 1994.

-Crasna- Husi
Linie ingusta CFI, cu ecartament de 1.000 mm. A fost construita in 1890, cu lungimea de 33 km. In 1937 si 1940 este inlocuita cu una cu ecartament normal.

-Podgoriile Husului HM- Bucovat
Linie ingusta CFI, construita in perioada 1916-1918 (din necesitatile militare a primului razboi mondial), cu ecartament de 1000 mm. In 1921 apare pe harta CFR, fiind singura cale ferata ingusta din Basarabia.
Traseul ei era: se desprindea de la fosta HM Podgoriile Husului, trecea dealurile Lohan si Dric, se intersecta cu drumul Husi- Duda, cobora paralel cu actualele strazi Mos Ion Roata (cartier Corni) si Ana Ipatescu (cartier DRic), iesea in spatele cimitirului, apoi mergea paralel cu soseaua Husi- Albita, trecea podul peste Prut, in Basarabia mergea paralel cu actuala sosea Albita- Chisinau, pana in dreptul Nisporenilor (trecand prin localitatile: Leuseni, Cateleni, Nisporeni, Varzaresti, Doina, Lucova, Vorniceni) si se oprea la statia Bucovat, de pe linia Ungheni- Bucovat- Chisinau. Lungimea liniei era de 112,6 km.
In anii 1937-1940, cu ocazia normalizarii cai ferate Crasna- Husi, dar si datorita faptului ca in 1940 URSS ocupa Basarabia, aceasta cale ferata ingusta este desfiintata. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, podul feroviar de la Albita este distrus. In 1957, in locul lui, este construit actualul pod rutier.
Astazi, doar urme a terasamentului mai sunt vizibile pe dealurile din jurul Husului.

2. Zona Galati

-Odobesti- Burca
Linie ingusta CFI, cu ecartament de 760 mm, si lunga de 23 km. A fost construita initial de armata germana (in primul razboi mondial) in scopuri militare, cu ecartament de 600 mm. Dupa 1918 este reconstruita cu ecartament de 760 mm. In 1977 este desfiintata.

-Liniile inguste CFF din zona Nehoiu
Lungimea totala a lor era de 132 km, ecartamentul de 760
Mm, si cuprindeau urmatoarele segmente: Nehoiu- Casoaia- Izvoru lui Ion, Valea Titileu, Nehoiu- Varlaam- Gura Basculitei, Varlaam- Lunca Frumoasa (deschise in 1911), Gura Basculitei- Gura Parau- Tomosoiu (1918), Varlaam- Neharna, Ramificatia 7 Izvoare, Ramificatia Valea Neharna (1931), Izvoru lui Ion- Hehoiu, Nehoiasu- Gura Basculitei, Varlaam- Brebu- Secuiu (1943), Siriu- Fundul Vaii, Paraul Hartag- Patacu, Coltul Pietrei- Morcovoaia, Valea- Casoaia Mare si legatura cu CFF Comandau (1951-1953). Liniile au fost construite de „Societatea Forestiera Goetz”, apoi fiind administrate de: „Societatea Italo-Romana Foresta” (in 1943), fiind apoi nationalizate in 1948 si trecute in proprietatea „Intreprinderii Forestiere de Exploadare si Transport” IFET- Nehoiu.
In urma inundatiilor din 1969, 1971-1972 o mare parte din acest sistem este distrus. Autoritatile de atunci considera ca refacerea lui nu mai este rentabila, asa ca in 1972-1974 toti cei 132 km ai CFF Nehoiu sunt desfiintati.

-CFF Gugesti- Dealul Lung
Avea ecartamentul de 750 mm, si facea legatura intre exploadarile de lemn din zona premontana si Combinatul de prelucrarea lemnului Gugesti. A fost construita in 1912-1913. A fost desfiintata la mijlocul anilor 60’. Avea cca 20 km.

-Ramnicu Sarat- Chiojdeni
Linie CFF, cu ecartament de 760 mm, lunga de 67 km. Anul constructiei 1909.

-Chiojdeni- Motnau
Linie CFF, cu ecartament de 1.000 mm, lungime 13,5 km.
Anul constructiei 1903.

-Gugesti-Plainesti
Supranumita „calea ferata Placino”, avea ecartamentul initial de 695 mm, a fost inaugurata in 1892. Facea legatura intre Gugesti si castelul unui oarecare A.E.Placino. In 1912-1913 este reconstruita cu ecartament de 750 mm.

-Ramnicu Sarat- Traian
Linie CFI, lunga de km. A fost construita in anii primului razboi mondial, de armatele germane, in scop strategic, in 1917. Avea ecartamentul de 760 mm. Avea statiile: Ramnicu Sarat Nord, Colibasi, Puiesti, Codresti, Ciorasti, Stupina, Scortaru Nou, Romanu, Scortaru Vechi si Traian.
De la Codresti o ramificatie mergea pana la Salcia-Vrajitoarea-Martinesti- Bordeasca Veche.
A existat un proiect de normalizare a ei, dar nu s-a realizat. In 1928 linia este abandonata.
In 1942 traseul vechii linii a fost utilizat de armata romana, care a reconstruit linia, deviindu-o spre Focsani, in 1944 si acest traseu fiind abandonat.

-Marasesti-Soveja-Tulnici
Linie CFF, lunga de 94 km, cu ecartament de 760 mm, construita in 1907-1908.

3.Zona Constanta

-Calea ferata de agrement din parcul Tabacariei, din Constanta. Construita dupa 1960, cu ecartament de 760 mm, avea si un pod si 3 tunele, fiind utilizata pentru agrement. Dupa 1990 este desfiintata.

4. Zona Bucuresti

-Linia din „oraselul copiilor” din parcul Tineretului- Bucuresti. A fost construita in 1981-1984, cu ecartament de 766 mm, sine tip „ITB”, cu macaze cu un singur ac. „Materialul rulant” era format din 3 locomotive (cu motor de tractor) si 6 vagoane descoperite, cu osii tip „ITB-V56”.
Lungimea initiala a liniei era de cca 2 km. In anul 2002 circulatia acestui trenulet se opreste, portiuni din linie fiind demontate.

-Sotanga- Margineasa
Linie CFF de 760 mm, folosita pentru transportul carbunilor de la mina Margineasa la termocentrala Sotanga. Exista in 1998.

-CFF Bugeci, format din liniile: Lacul Scropoaso- Valea Blanei, Ramificatia Bolboci, Ramificatia Cheile Tatarului, Ramificatia Brateiu, Ramificatia Mitarca, Bratei-Bolboci-Busteni (printr-un funicular lung de 13,5 km, a carui ramasite mai sunt vizibile in padurea Valea Jepilor). Ecartamentul acestor linii era de 760 mm, iar lungimea de 30 km, in prezent fiind demontate.

-Busteni- fabrica de hartie Busteni
A fost construita in 1894, cu ecartamentul de 700 mm. In anul 1899 este electrificata (prima linie ferata ingusta electrificata din Romania) cu curentul produs de hidrocentrala Sinaia. Tot acum este achizitionata o locomotiva electrica de linie ingusta, de la „O&K”, urmata in 1907 de a doua (de la „AEG Berlin”) si in 1913 de a treia.

-CFF Fieni- Pietrosita- Moroeni- Lotul 4 (Pucheni ?)
Ecartament de 760 mm, este folosita de fabrica de ciment Fieni. Lunga de 15 km, a fost construita in 1920.

-Fieni- Runcu
Linie CFF, de 760 mm, lunga de 8 km.

-Moroieni-Sinaia ?
Idem. Ca si cea anterioara, au fost desfiintate in anii 60’ ?

5. Zona Craiova

-Babeni- Fundu Vaii
Linie CFF, construita in 1930-1934, cu ecartament de 760 mm si lungime de 50 km. In anii 1957-1958 este transformata in cale ferata industriala (si probabil normalizata). Mai este folosita si in prezent, pentru transportul calcarului de la cariera Bistrita la Uzinele Sodice Govora.

-Uzinele sodice Govora-----?

-Tomsani- Vaideni
Linie CFF, cu ecartament de 760 mm, construita in acceiasi perioada. Avea 15 km.

-Bistrita- Fundu Vaii
Linie CFF, de 760 mm si 6 km.

-Babeni- Babeni Stejaris
Idem, 4 km, inchisa in 1996.

-Brezoi- Valea Vasilatului
Linie CFF, de 760 mm, construita in 1909 si lunga de 18 km. La inceput, si Lotru-Brezoi a fost linie CFF, fiind apoi normalizata.

-Voineasa-Valea Voinesii
Idem, 14 km.

-Valea Vasilatului- Voineasa; Pascoaia-Valea Pascoaia; Malaia- Valea Malaia; Rudaru-Valea Rudarului
Linii CFF, de 760 mm, construite dupa 1948, in lungime totala de 63 km.

-Curtea de Arges- Cumpana (cu o ramificatie la Arefu)
Linie CFF, cu ecartament de 760 mm, lungime cca 25 km.
Linia exista in 1932, fiind desfiintata atunci cand s-a construit lacul de acumulare Vidraru.

-Drobeta Turnu Severin- Closani- Apa Neagra- Tismana- Paltinei
Linie CFF, cu ecartament de 760 mm, construita in 1938 si lunga de 126 km. A fost desfiintata in 1959.
-Targu Jiu- Tismana
Linie CFF, cu ecartament de 760 mm, deschisa in 1957 si lunga de 43 km.

-Triunghiul Cioclovina- Tismanita, Motru sec- Capra, Borosteni-Bistrita, Susita-Suseni-Cioclovina.
Linii CFF, construite in 1959-1960 si lungi de 63 km.
In total, impreuna cu cea anterioara, sectorul IFET-Tismana numara 260 km linii inguste, 16 locomotive, 126 de vagoane si 11 statii.
In anii 1973-1974, o data cu inceperea constructiilor hidrotehnice in zona si cu dezvoltarea extractiei de carbuni, multe din aceste linii sunt desfiintate. In 1984-1985 CFF Targu Jiu- Tismana este demontata din teren, apoi si CFF Suseni-Cioclovina.

6.Zona Timisoara

-CFF Berzeasca
Inchisa in 1992.

-CFF Cozla
Inchisa in anii 70’.
Ambele linii erau cunoscute ca „CFF Drencova”, aveau ecartamentul de 760 mm, lungimea de 70 km, iar ultimul tren cu turisti a trecut in 1993-1994.

-CFF Plavisevita
Avea ecartamentul de 633 mm, si o lungime de 8 km.

-CFF Moldova Noua
Desfiintata in anii 80’. Avea ecartamentul de 760 mm.

-Anina-Bozovici-Resita-Secu
Linii CFF, cu o lungime de 107 km, cu ecartamente de 700 si 948 mm. Intreg sistemul este desfiintat in 1971.

-Oravita-Anina
Construita initial, in 1863, cu ecartament ingust de 760 mm, este normalizata in 1913.

-Marginea- Cosava- Pietroasa- Poieni- tabara Poieni Strambu
Linie CFF, lunga de cca 25 km. Avea ecartamentul de 760 mm. A fost complet demontata in 2000.

-CFF Firdea

-CFF Sanovita- Chizadau

-Gavojdia- Nadrag
Linie CFF, cu ecartament de 760 mm. Avea o lungime de 30 km. Dupa 1990 este complet demontata.

-Petrila- mina Lonea
Linie CFF cu ecartamentul de 790 mm. Este probabil singura linie ferata ingusta dublata din Romania.

-Brad- Criscior
Linie CFF, cu ecartament de 760 mm. Are 6 km lungime.
Este folosita in scop turistic. A fost construita in 1907.

-Orastie- Costesti- Gradistea Muncelului
Linie CFF, ecartament de 760 mm, si lunga de cca 25 km. In prezent este desfiintata.

-Sebis- Moneasa
Linie CFF, cu ecartamentul de 460 mm, si lunga de 7 km. S-a construit din initiativa contelui Wenckheim, fiind deschisa la 14 august 1893, si avea 7 statii. A fost demontata in 1961.

-Hunedoara- Ghelari
Cuprindea sectoarele: Ghelari-Gavojdia (1871), Ghelari-Hunedoara (1900) si Gavojdia-Hunedoara (1970). Lungimea totala era de 13 km, ecartament de 760 mm, si s-a folosit chiar sina de 40 kg/ml. „Gara mica” Hunedoara era singura gara din Europa pe care trenul o inconjura pentru a intoarce. In anii 2000-2001 este desfiintata si demontata din teren.

7. Zona Cluj

-CFF Ioanis
Pleca din incinta fabricii de prelucrare a lemnului Ioanis, din judetul Bihor, in doua directii: prima directie spre: Pocola, Poietari, Soimus, Remetea, Josani, Cabesti, Sohodol. Aceasta a fost desfiintata in anii 70’. A doua directie spre: Finis, Brusturi (de unde se ramifica spre schitu Huta-Finis, pana la poalele muntilor Balateasa; respectiv spre Cantonul Brusturi, poiana Bratcoaia, pana la poalele dealului Tinoasa). Ecartamentul acestor linii era de 760 mm, lungimea de km. In 1999 sunt complet demontate.

-CFF Valea Buduresei
Cuprindea 3 linii inguste, de 760 mm, in lungime de 44 km:
Beius-Sudrighiu-Budureasa, Sudrighiul-Magura si Broasca-Pietroasa. Aceste linii au fost construite intre 1912-1914, pentru aprovizionarea cu lemne a fabricilor din Beius si Sudrighiu, fiind desfiintate in 1974-1975.

-Stana de Vale h.- Statiunea Stana de Vale
Linie CFF, cu ecartamentul de 980 mm si lunga de 53 km. In anii 30’ pe aceasta linie a circulat si un automotor de linie ingusta, iar statia terminus era in zona hotelului „Excelsior”. Linia este demontata in anii 1960-1961.
La Remeti se afla depoul acestei linii inguste.

-Poieni- Valea Draganului
Linie CFF, lunga de 46 km, cu ecartament de 760 mm. Linia a fost desfiintata in 1973-1975, o data cu constructia lacului de acumulare. In 1979 unele urme mai erau vizibile in teren.

-Satu Mare Sud- Ardud
Linie CFI, inaugurata la 14 iunie 1900.
Avea ecartamentul de 760 mm, lungimea de 29 km, si statiile: Satu Mare, Satu Mare Sud, Amat, Ciochesti, Lipa, Viile Satu Mare, Cetatea Ardudului si Ardud. Intre 1900-1906 linia din interiorul orasului avea alt traseu (fiind folosita si ca linie de tramvai electric, in lungime de 5 km). Dupa 1906 traseul din interiorul orasului este desfiintat, linia ferata dintre Satu Mare- Satu Mare Sud fiind linie incalecata, cu 3 sine (normal+ingust). La data de 20 februarie 1976, cu ocazia lucrarilor de sistematizare urbana a municipiului Satu Mare si cu ocazia constructiei noului aeroport aceasta linie CFI este desfiintata.
Initial, au fost folosite sine de tipul 13,75 kg/ml, sarcina pe osie maxima 5,5 tone si viteza maxima 30 km/h. In anii 1945-1946 s-a refacut cu sina de tipul 23,6 kg/ml, si apoi cu sina de 34,5 si 40 kg/ml.

-Ghilvaci- Ardud- Ardud Sat- Somcuta Mare. (411)
Linie CFI, cu ecartament de 760 mm. Inaugurata la 24 martie 1895, avea 81 km si statiile: Ghilvaci, Terebesti HM, Baba-Novac HM, Ardud, Saratura h., Gorun h., Homorodul de Sus HM, Chilia h., Necopoi, Sai h., Valea Vinului h., Crucisor, Borlesti HM, Ardusat h., Ardusat, Coltirea h., Hideaga h., Finteusul Mic h., Finteusul Mare h., Somcuta Mare. Gara Somcuta Mare se afla pe locul actualei piete. Intre Ardudsat-Somcuta Mare linia este desfiintata in 1972. In 1980 trenurile de calatori sunt suspendate intre Ardud- Ardudsat, iar, in 1993, si cele de marfa, dupa aceasta linia fiind demontata. In 1 aprilie 1994 sunt suspendate si trenurile de calatori intre Ghilvavi-Ardud.

-Satu Mare- Botiz traversare- Bixad
A fost date in exploadare ca linie CFI de 760 mm la 20 aprilie 1906, in 1987 fiind normalizata.

-Turda- Sandulesti
Linie CFF de 760 mm, inaugurata cu putin timp inainte de 1914, este desfiintata in 1999. Avea 10 km.

-Turda- Abrud
Cea mai lunga linie CFI, cu ecartament de 760 mm. Are 93 km, si statiile: Turda, Sanmihaiu de Sus hc., Plaiesi HM, Moldoveni hc., Buru, Lungesti h., Ocolisel HM, Vidolm hc., Ocolis HM, Lunca Ariesului HM, Posaga h., Salciua de Jos h., Salciua HM, Salciua de Sus h., Brazesti hc., Sartas h., Baia de Aries, Hadareni h., Valea Lupesii h., Lupsa HM, Hadarau h., Musca HM, Valea Dobrii h., Bistra hc., Campeni, Podu Mijii h., Rosia Montana hc., Abrud.
A fost inaugurata in 1912. In 1997 este inchisa circulatiei. Tronsonul Campeni-Abrud mai este folosit de trenuri turistice, dar tronsonul Campeni-Turda este aproape distrus (alunecari de teren, inundatii, furturi).

-Viseul de Sus Gara Forestiera- Comanu
Linie CFF de 760 mm, construita in 1933, si are 56 km.
Este folosita in scopuri turistice.

-Camara Sighet- ?

8. Zona Brasov

-„Trenuletul copiilor” de pe platoul Cornesti din Targu-Mures. Lungimea este de 1 km, iar ecartamentul de 600 mm.

-Reghin-Ibanesti-Lapusna
Linie CFF , cu ecartament de 760 mm. A fost desfiintata in 1972.

-Reghin-Jabenita
Tot linie CFF de 760 mm, desfiintata.

-Rastolita- Valea Iodului
Linie desfiintata in

-CFF Bistra

-CFF Lunca Bradului
Desfiintata in 1987.

-Campu Cetatii h.- Cabana
Linie CFF desfiintata in 1992.

-Toplita- Galautas
Linie CFF desfiintata.

-Toplita-Borsec
Linie CFF de 760 mm, are o lungime de 45,5 km, si a fost terminata in 1951, cand s-a construit si viaductul de la Borsec. La 16 mai 1989 se inaugureaza terminalul de transbordare din statia Toplita. Linia avea 5 locomotive (3 diesel si doua cu aburi). In prezent este demontata.

-Covasna- „planul inclinat”- Comandau
Linie CFF, de 760 mm. A fost inaugurata in 1890. Legatura transcarpatica cu CFF Nehoiu se realiza pe la Musa (pe valea raului Basca Mica) si pe valea raului Basca Mare.
Dupa 1974, cand CFF Nehoiu este desfiintata, aceasta legatura se intrerupe. In 1999 si sectorul acesta este inchis, inclusiv „planul inclinat”. Portiuni din linie mai exista in teren.

-Rasnov- Bran
Urmeaza sa fie o linie CFF, lunga de maximum 13 km, cu ecartament de 760 mm, care va urma sa lege Rasnovul de castelul Bran.

-Sibiu- Sibiu Grupa Selimbar HM- Mohu h.- Cornatel- Agnita- Sighisoara si Cornatel- Vurpar.
Linie CFI, cu ecartament de 760 mm, a fost construita in 1910. Lungimea ei initiala era de 114 km. In decembrie 1965 tronsonul Sighisoara-Agnita este desfiintat. Ultimul tren de calatori de la Sibiu la Agnita (si totodata ultimul tren de calatori de linie ingusta din Romania) a circulat in 2001. In prezent linia mai exista in teren, dar este aproape impracticabila. Statiile erau: Sibiu, Sibiu Triaj h., Atelier Zona h., Sibiu Grupa Selimbar HM, Mohu HM, Canton Bolovani h., Casolt hc., Cornatel, Hozman HM, Tichindeal h., Nochrid HM, Altina hc., Benesti HM si Agnita, respectiv Cornatel, Rosia h., Vurpar HM.
De precizat ca intre statiile Sibiu- Sibiu Grupa Selimbar- Mohu este linie incalecata, cu 3 sine (normal+ingust).

-Lechinta- Band- Targu Mures Sud- Baile Sovata
Linie CFI de 760 mm, inaugurata in 1915.
Statiile erau: Lechinta, Tonciu h., Dipsa h., Viile Tecii h., Teaca HM, Ocnita Mures h., Orsfaia h., Milas HM, Craiesti Mures hc., Sanmartin hc., Riciu HM, Lechincioara h., Sincai hc., Madaras Mures h., Band, Berghia HM, Nazna h., Targu Mures Sud, Leordeni Mures hc., Tirimia Mures h., Cinta hc., Foi h., Acatari HM, Pasareni HM, Troita h., Tampa Mures h., Miercurea Nirajului HM, Valea hc., Vargata h., Grausoru h., Damaieni h., Eremitu HM (de aici o linie se ramifica spre munte), Campu Cetatii h., Baile Sovata.
Pana in 1975 linia ingusta se continuua din statia Baile Sovata pana in statia de linie normala Sovata.

-Targu Mures Sud- Azomures h.- Targu Mures
Linie CFI de 760 mm.

-Mihesu de Campie- Band
Linie CFI de 760 mm.
Statiile erau: Mihesu de Campie, Saulia HM, Valenii Noi h., Pogaceaua HM, Pogaceaua Lac hc., Fanate HM si Grebenis h.
Toate aceste 3 linii sunt inchise in 1997, dupa care sunt aproape distruse, din cauza furturilor repetate.

-Alba Iulia- Barabant- Zlatna HM.
Initial a fost linie CFI de 760 mm, construita inainte de 1914, in 1984 fiind normalizata.

-Talmaciu- Sadu
Linie CFF, care pleca din incinta fabricii de lemn Talmaciu, urma valea raului Sadu, trecea prin localitatile Sadu si Raul Sadu, oprindu-se in zona actualei hidrocentrale Sadu. Linia a existat in anii 50’, dupa 1960 fiind demontata.


La final, sa amintim ca liniile ferate inguste forestiere (CFF) aveau ecartamente de: 600, 630, 700, 760, 790, 980 si 1.000 mm. In 1956 reteaua CFF cuprindea 117 linii principale, in lungime totala de 4456 km. In 1958 erau 483 de locomotive, 6.400 de vagoane si 4755 km de cale ferata ingusta forestiera. Aceasta retea era administrata de „Ministerul Industriei Lemnului”- „Intreprinderea Forestiera de Exploadare si Transport”- IFET. Organizarea era identica cu cea de la CFR: instructii de serviciul, uniforme, examinari ale personalului, instructii de reparatii, etc. Se folosea sistemul de circulatie „la vedere”.
In afara de liniile CFF, existau si unele linii inguste (CFI) administrate de CFR.

In „Mersul trenurilor” 1988/1989, apar urmatoarele linii ferate inguste, pe care circulau trenuri de calatori:
-linia 204 Sibiu- Mohu HM- Cornatel- Agnita (doua perechi trenuri mixte/zi, cu vagon de clasa 1)
-linia 204 Cornatel- Vurpar HM (o pereche de trenuri mixte/zi, cu vagon de clasa 1)
-linia 309 Turda- Campeni- Abrud (4 perechi de trenuri mixte/zi, cu vagon de clasa 1, care parcurgeau distanta de 93 km in 6 ore si 28 minute).
-linia 407 Targu Mures- Targu Mures Sud- Acatari HM- Miercurea Nirajului HM- Eremitu HM- Baile Sovata
(6 perechi trenuri C si P/zi, numai vagoane de clasa 2)
-linia 408 Targu Mures- Targu Mures Sud- Band- Lechinta si Band- Mihesu de Campie (doua perechi trenuri C/zi, numai cu vagoane de clasa 2)
-linia 415 Ghilvaci- Ardud (3 perechi trenuri mixte/zi, numai cu vagoane de clasa 2. O pereche circula facultativ).

Pe aceste 5 linii ferate inguste (CFI), pe care circulau trenuri de calatori, statiile erau echipate cu sisteme de semnalizare tip „chei faa bloc”- TS sau „chei cu bloc”- TM.
Statiile Sibiu, Sibiu Grupa Selimbar HM, Mohu HM, Turda, Targu Mures, Targu Mures Sud, situate si pe liniile inguste, sunt echipate cu instalatii CED complet.
Intre statiile Sibiu- Sibiu Grupa Selimbar HM este linie incalecata (ingust+normal), cu 3 sine.
Inimi de incalecare-descalecare intre linie ferata normala si linie ferata ingusta erau la: Sibiu, Sibiu Grupa Selimbar HM, Targu Mures Sud.

In 2001 a circulat intre Sibiu- Agnita ultimul tren de calatori regulat (operat de CFR-Calatori) de linie ingusta din Romania.

In prezent, trenuri de calatori turistice de linie ingusta („mocanita”), mai circula pe liniile ferate inguste forestiere (CFF): Moldovita- Rasca- Argel, Brad- Criscior, Campeni- Abrud si Viseul de Sus Gara Forestiera- Comanu. Toate acestea sunt operate de operatori privati (precum Georg Hocevar).
 
Sal!

Pe o harta veche a judetului Cluj, editata in 1971, care am vazut-o si n-am putut sa o fotografiez (se afla in biroul temporar al sefului IJP Cluj) aparea in zona Iara o retea de CFF destul de vasta. Ulterior, mergand prin zona, am gasit fosti angajati la acea CFF, desfintata dupa 1971, dar pana prin 1980 cand am avut de facut ceva drumuri prin zona, si nu imi mai aduc aminte de nimic.

E.
 
Din greseala cred ca am postat subiectul de doua ori ! Imi cer scuze !
 
Frumos...foarte frumos si multumim pentru bogatul si minunatul mareial documentar legat de CFF inguste
 
Multumim pentru pretioasele si minunatele informatii pe care le-ai impartasit cu noi flo82.
Fac o precizare care sa completeze cele spuse de. Unele dintre liniile de mai sus nu au fost nici CFI-Cai Ferate Industriale care partineau de cate vreo fabrica sau cariera, nici CFF-Cai Ferate forestiere, care apartineau de companiile de exploatare forestiera, ci CFR exact ca majoritatea liniilor de cale normala. De exemplu linia ingusta Turda-Abrud, Linia Sibiu-Agnita, Liniile Targu Mures-Band-Sovata/Lechinta, Satu Mare-Ardud si or mai fi si altele in tara, toate au fost linii CFR cu exploatare calatori si trenuri de marfa si care au functionat pana pe la sfarsitul anilor '90. Linia de la Viseul de Sus este folosita pentru exploatarea lemnului in principal, turismul fiind o actvitate conexa.
 
Foarte frumos scris, pacat ca nu mai exista aproape nimic. :(

In zona Timisoara, au mai existat CFI la Teregova, Eibenthal (mina de carbuni), in zona Zavoi-Poiana Marului, Armenis spre Muntii Tarcu si poate inca cateva...
 
O mica corectura: la linia ingusta Podgoriile Husului HM- Bucovat, conform hartii "Wikimapia" - traseul ei era: se desprindea din fosta HM Podgoriile Husului, trecea dealurile Sara si Corni (comform "Google Earth" aici ar mai fi vizibile urme a tersamentului), apoi mergea paralel cu soseaua Husi- Epureni- Duda, pe care o intersecta la intrarea in Husi (in zona troitei), apoi mergea pe la marginea cartierului Corni (in zona actualului drum Tomita Patras si prin spatele cimitirului catolic), strabatea dealurile Carta si Dric, ajungea in zona actualei "gropi de gunoi" de pe dealul Dric, apoi cobora spre sud-est, intersecta drumul Husi- Albita dupa curba de la fosta "sectie coniac", trecea prin partea de est a complexului de agrement "Recea", se intersecta cu drumul spre Poganesti (dupa podul peste paraul Recea), trecea pe langa fostul iaz Gura Vaii, se apropia de drumul Husi- Falciu in zona satului Gura Vaii, apoi, la intrarea in satul Stanilesti, facea o curba stransa, urcand spre nord, paralel cu ceea ce pare a fi un canal de irigatii, trecea la est de satul Poganesti si apoi Chersacosu, apoi mergea paralel si la est de soseaua Husi- Albita, trecea la est de satul Rasesti, ajungea pe malul Prutului chiar langa actualul pod rutier, mergea un scurt timp paralel cu malul raului, iar apoi (acolo unde Prutul face un "cot", la sud de satul Albita), era vechiul pod de cale ferata ingusta peste raul Prut.
 
Nu stiu daca se pune aici, dar cautind ceva am dat de altceva, prin PNDR masura 313 se acorda fonduri pentru

Investiţii legate de refacerea în scop turistic a
vechilor trasee de cale ferat㒠cu ecartament
îngust, a amenajă’rilor complementare acestora
(ex: construcţii, plan înclinat etc.), recondiţionarea
echipamentelor şi utilajelor;
 
Dane ...
E foarte bine ceea ce spui acolo. Problema am ridicat-o si eu odata si se pare ca cei de la Covasna au si pus-o in aplicare...nu stiu daca in final li s-a aprobat proiectul.
 
Sunt din Constanta.......
Despre linia din parcul Tabacarie , pot sa va spun ca era o plimbare de vis , pe malul lacului , mai ales la asfintit.Avea 2 garnituri , dar doar 1 era utilizata .Si ailalta era functionala, da , na.........
Era un motor de tractor , na improvizatie , ( daca stateai in primul loc , in spatele locomotivei , te afuma ......... ieseai negru), avea 2 vagoane si toate erau pline
Daca stiti parcul , avea oprire la restaurant Bulevard , cum coborai scarile in dreapta ( actualul City Park , s-a construit exact pe traseu , dar nu asta e cauza din care nu mai circula), apoi la Delfinariu , intre microrezervatie , si poarta Delfinalrului, si punctul cel mai atractiv , unde cobora toata lumea , in satul de vacanta ( inca se mai vad ruinele statiei , in fata la roller coaster),si tot aici era si ``depoul`` , unde statea cealalta garnitura , mereu afara , cel putin eu numai afara am vazut-o .Partea cea mai frumoasa din traseu era de la Delfinariu la satul de vacanta , deoarece mergea pe malul lacului .Apoi s-a construit statia de epurare si ..... papa trenulet.... :(

Au tunat un tractor , i-au pus 2 vagoane si gata..... dar nu e la fel .Asta merge prin parc , nici nu prea vezi apa ......eh, aceasi poveste au facut-o si in statiunea Mamaia .Oricum , nu se compara .Tot mai astept o minune , dar cred ca visez......
 
Linia Margineni-Sotanga nu mai exista, a fost desfiintata de cativa ani, si nu prea a mai ramas nimic din ea, probabil s-a vindut la fier vechi.
Lini de la Babeni la Bistrita este functionala si utilizata inca pentru transpoortul calcarului.
 
Foarte buna lista ! Ce stiti insa de calea ferata ingusta forestiera de pe ruta Maneciu Ungureni Pasul Boncuta de pe Valea Telejenelului Prahova ?
Aceasta fost desfiintata in anii 80, insa poate se mai pastreaza imagini, poate stie cineva ?

Radu
 
" -Rasnov- Bran "
Urmeaza sa fie o linie CFF, lunga de maximum 13 km, cu ecartament de 760 mm, care va urma sa lege Rasnovul de castelul Bran.

Aceasta este doar o informatie ce si-a atins scopul mediatic in campanii electorale, este exact aceeasi poveste ca si cu "Dracula Expres" care brusc dupa alegeri s-a evaporat (ca era cu abur) din peisajul Brasovean si de pe ruta Brasov-Cristian-Rasnov-Zarnesti. A si anumiti ilustri si oameni de cultura se bateau in piept ca o sa fie Dracula Expres din Brasov - Rasnov dupa care pasagerii se urca in mocanita pana la Bran. Un vis frumos electoral :(
 
Curat "ELECTORAL" coane Bogdane.....şi stimaţi"împă’timiţi".......atât şi nimic mai mult...... Åžiiii daaaa...."Dracula Express"...l-am mirosit, l-am pipă’it, l-am "că’lă’rit (spre întorsura Buză’ului-în 2008, luna mai)....... Spune şi tu Bogdane, cum că’deau "stalactitele" din tunelul dela Teliu peste vagon, când vaşnica 230.516 îi desprindea de pe tavan cu presiunea fumului şi-a aburilor scoşi pe coş...... Åži-apoi manevra "venerabilei" de întoarcere pe triunghiul de la întorsura......Am tră’it "UN VIS DE MAI"...........ca un gând de tinereţe, printre anii trecă’tori................................ Au trecut PATRU ANI de uitare !!! :( :( :( :(
 
Post Scriptum........."flo 82".....lista ta seamă’n㒠cu lista postat㒠de "semafor" la subiectul "Cale ferat㒠îngust㒠la Topa de Criş" printr-o arhiv㒠salvat㒠de pe Tenliar.or a unei postă’ri a userului 08 hdI din 62 tpeS 1102, asta ca s㒠intre datele aici..........
 
Șuierul Mocă’niţei CFI 762.209 fluier㒠în centrul Sucevei<i></i>, 29 noiembrie 2008<i></i>

2logo.jpg


Iarna înc㒠nu venise, lipsa ză’pezii şi a gerului confirmând acest lucru. Pân㒠la Cră’ciun mai era o lun㒠de zile bune, iar speranţa c㒠va ninge înc㒠să’l㒺luia în sufletele noastre. Și totuşi, în centrul urbei care are pretenţia de a fi capital㒠a Bucovinei, Suceava, şuierele şi aburul dens ale unei locomotive construit㒠de Krauss pe la începutul secolului aminteau, cumva, de iarnă’.

Pe o distanţ㒠de 500 de metri, o linie ferat㒠cu ecartament îngust de 760mm era montat㒠în Suceava. Aşadar, linia îngust㒠de la Moldoviţa îşi pierdea – provizoriu - titlul de unic㒠linie de Mocă’niţ㒠din judeţul Suceava. Locomotiva 762.209 a CFI şi manevrat㒠de un mecanic locomotiv㒠aproape de o vârst㒠cu ea tră’gea sau împingea trei vagonaşe ticsite de turişti entuziasmaţi.

Din jumă’tate în jumă’tate de oră’, trenul cu aburi fluiera plecarea fie din faţa Casei de Cultur㒠din Suceava, fie din faţa Complexului Comercial Bucovina. Roţile mici scrâşneau pe linia ferat㒠montat㒠provizoriu. Acţiunea a fă’cut parte în cadrul programului demarat de Consiliul Judeţean Suceava: ”Cră’ciun în Bucovina” şi a oferit sucevenilor şi nu numai o imagine rară’: o locomotiv㒠cu aburi, în ”piele şi oase”, plimbând copii, pă’rinţi şi bunici, în timpul anotimpului rece în plin centru al Sucevei.

http://www.youtube.com/watch?v=S7maAloiJOs
 
Șuierul Mocă’niţei CFI 762.209 fluier㒠-din nou- în centrul Sucevei, şi noaptea...<i></i>, 22 decembrie 2008<i></i>

23%20-%20Locomotiva%20762.209%20fumegand%20in%20Centrul%20Sucevei%20px.jpg


Șuier autentic de locomotiv㒠de început de secol XX, linie ferat㒠de ecartament îngust şi fum fierbinte autentic ”tras pe ţevile” boilerului flă’mând de că’ldură’… toate acestea la îndemâna orică’rui sucevean şi nu numai. O iniţiativ㒠demn㒠de lă’udat – la care, din câte am înţeles, a participat şi Georg Hocevar, austriacul pasionat de material rulant pe ecartament îngust şi nu numai… Spre casă’, am oprit la ”că’suţa ca-n poveşti” şi am luat ”trenul” spre casa noastr㒠din Fă’lticeni.

http://www.youtube.com/watch?v=enz0zSRLC-o

http://trenuriromania.blogspot.ro/2013/02/o-locomotiva-cu-aburi-in-centrul-sucevei.html