Florine, cu scuzele de rigoare, vroiam să-ţi spun, că toate pozele postate nu se puteau vedea (apărea numai identitaea lor şi degeaba clic-uri pe acea identitate).... După ce m-am logat , culmea, s-au deschis pozele!!!... Consecinţă...plângerea de "malfunction" nu-şi are rostul, dar e ciudat cum "mere" forumul, după ce că intru destul de rar.... ca simpu vizitator nu mai văd nimic ???
Cai ferate inguste in general
- Autor subiect flo82
- Dată creare
catalin
Well-Known Member
Salut Florin,
Ceea ce ai surprins tu in imagini este ceea ce a mai ramas din linia ingusta (ecartament 750mm) construita de societatea de exploatare a padurilor "Tisita".
Acum, doua randuri de istorie: in Vechiul Regat in prima parte a sec XX nu exista un capital industrial dezvoltat, motiv pentru care exploatarea padurilor a revenit relativ facil unor societati din Vest, in special austro-ungare. Acum insa acestea aveau o problema. Legea romana de atunci nu permitea vanzarea lemnului neprelucrat peste granita. Motiv pentru care aceste societati straine se asociau cu societati autohtone si isi luau denimiri idilice. Precum "Tisita"... Evident, aceste societati aveau in spate tot capital strain si erau conduse de oameni de afaceri din afara tarii care de multe ori s-au folosit de toate caile legale (sau mai putin legale) dar si de lipsa unui control ferm din partea statului pentru a cara peste granita lemn, mai ales ca de la Tisita pana la granita Imperiului era o aruncatura de bat (ca sa ramanem in domeniul forestier...).
Buuun, societatea de exploatare era condusa prin 1905 de un italian cu numele Castiglioni (vezi Arhivele Nationale Vrancea). In 1907 oamenii se apuca de intins linia de la Marasesti spre munti lucrare finalizata in 1908. Tot in 1908 societatea se redenumeste "Tisita" (pana atunci se numise Societatea anonima pentru exploatat paduri) si este preluata de contele budapestan Armin (Armond trecut la AhNV) Mikes. Linia cu tot cu ramificatii avea in 1908 nu mai putin de 94 km !!
Acum, de ce m-am apucat sa scriu putin din istoric: pentru a explica de ce in mitologia populara a ramas ca linia a fost construita de straini, italieni sau unguri. Meseriasi din Imperiu au fost adusi si pentru exploatarea/repararea locomotivelor cu abur, neexistand pe plan local personal calificat. Tot prin 1919 se mentioneaza ca societatea si-a adus 29 de mesteri cehi si slovaci pentru a schimba o ramificatie construita de armata germana in razboi si pentru reorganizarea garii din punctul Ciutele. Baietii astia se pare ca au fost condusi de un inginer italian...multe nationalitati prin muntii aia...
Ca sa-ti dai seama de ce amploarea avea toata povestea, "Tisita" exploata vreo 7000h, avea aproape 100km de linie ingusta, 10 locomotive si un parc mare de truck-uri si vagoane de calatori. Linia pleca de la Marasesti, pe vremea aia un adevarat nod de cale ferata. Ne gandim ca prin gara satului (pe atunci Marasesti era sat, noroc cu Berthlot...) trecea linia Bucuresti-Tecuci-Iasi, Bucuresti-Bacau, din nordul statiei pleca linia privata a SAV spre Panciu, din sud pleca ingusta spre Tisita...
Linia urma valea Susitei, trecea prin Racoasa, Campurile, Soveja, Tulinici, Lepsa, Cheile Tisitei, pana la granita cu Imperiul. Linia urma traseul usor al Susitei, cu problema ca de cate ori venea apa mare...mai manca si o bucata de linie...
Langa Cascada Putnei exista Gara Putna apoi linia inainta spre Greşu unde se ramifica spre stânga în Cheile Tişiţei şi spre dreapta, pe valea Lepşuleţului.
O altă ramificaţie pleca din Lepşa spre dreapta, pe valea pârâului Lepşa, şi avea legătură prin intermediul unui funicular cu linia ferată forestieră de la Oneşti - Scutaru.
în amonte de Greşu linia continua pe Valea Putnei, cu o ramificaţie spre Poiana Mărului, până la punctul cunoscut astăzi sub denumirea Buniu (confluenţa Putnei cu Pârâul à ¢iganului). Aici, într-o poiana largă, se afla punctul de plecare al unui funicular în lungime de circa 12 Km, care făcea legătura cu calea ferată forestieră Zăbala - Colonia Zernea. Atât calea ferată cât şi funicularul de la Zăbala erau proprietatea contelui ĂÂrmin Mikes. Pentru alimentarea funicularului, ĂÂrmin Mikes a construit în anul 1913, pe valea Putnei, între Pârâul Alb şi Pârâul à ¢iganului o cale ferată ecartament 600 mm în lungime de 4,883 Km, cu tracţiune animală.
In 1938 au incetat exploatarea (in 1926 societatea a fost considerata "bun inamic" si nationalizata de statul roman dupa ce in prealabil ajunsesera "la cutite") si in 1940 au scos linia. Ce ai explorat tu este cel mai spectaculos segment al liniei, cel din Cheile Tisitei. Este extraordinar sa vezi cate urme au mai ramas (inclusiv traversele pietrificate de care spui tu) dupa 75 de ani de la scoaterea liniei !
Rambleul de la Marasesti pana in munte este inca vizibil pe anumite segmente, acolo unde raul Susita nu a mai dat de afara !
Ceea ce ai surprins tu in imagini este ceea ce a mai ramas din linia ingusta (ecartament 750mm) construita de societatea de exploatare a padurilor "Tisita".
Acum, doua randuri de istorie: in Vechiul Regat in prima parte a sec XX nu exista un capital industrial dezvoltat, motiv pentru care exploatarea padurilor a revenit relativ facil unor societati din Vest, in special austro-ungare. Acum insa acestea aveau o problema. Legea romana de atunci nu permitea vanzarea lemnului neprelucrat peste granita. Motiv pentru care aceste societati straine se asociau cu societati autohtone si isi luau denimiri idilice. Precum "Tisita"... Evident, aceste societati aveau in spate tot capital strain si erau conduse de oameni de afaceri din afara tarii care de multe ori s-au folosit de toate caile legale (sau mai putin legale) dar si de lipsa unui control ferm din partea statului pentru a cara peste granita lemn, mai ales ca de la Tisita pana la granita Imperiului era o aruncatura de bat (ca sa ramanem in domeniul forestier...).
Buuun, societatea de exploatare era condusa prin 1905 de un italian cu numele Castiglioni (vezi Arhivele Nationale Vrancea). In 1907 oamenii se apuca de intins linia de la Marasesti spre munti lucrare finalizata in 1908. Tot in 1908 societatea se redenumeste "Tisita" (pana atunci se numise Societatea anonima pentru exploatat paduri) si este preluata de contele budapestan Armin (Armond trecut la AhNV) Mikes. Linia cu tot cu ramificatii avea in 1908 nu mai putin de 94 km !!
Acum, de ce m-am apucat sa scriu putin din istoric: pentru a explica de ce in mitologia populara a ramas ca linia a fost construita de straini, italieni sau unguri. Meseriasi din Imperiu au fost adusi si pentru exploatarea/repararea locomotivelor cu abur, neexistand pe plan local personal calificat. Tot prin 1919 se mentioneaza ca societatea si-a adus 29 de mesteri cehi si slovaci pentru a schimba o ramificatie construita de armata germana in razboi si pentru reorganizarea garii din punctul Ciutele. Baietii astia se pare ca au fost condusi de un inginer italian...multe nationalitati prin muntii aia...
Ca sa-ti dai seama de ce amploarea avea toata povestea, "Tisita" exploata vreo 7000h, avea aproape 100km de linie ingusta, 10 locomotive si un parc mare de truck-uri si vagoane de calatori. Linia pleca de la Marasesti, pe vremea aia un adevarat nod de cale ferata. Ne gandim ca prin gara satului (pe atunci Marasesti era sat, noroc cu Berthlot...) trecea linia Bucuresti-Tecuci-Iasi, Bucuresti-Bacau, din nordul statiei pleca linia privata a SAV spre Panciu, din sud pleca ingusta spre Tisita...
Linia urma valea Susitei, trecea prin Racoasa, Campurile, Soveja, Tulinici, Lepsa, Cheile Tisitei, pana la granita cu Imperiul. Linia urma traseul usor al Susitei, cu problema ca de cate ori venea apa mare...mai manca si o bucata de linie...
Langa Cascada Putnei exista Gara Putna apoi linia inainta spre Greşu unde se ramifica spre stânga în Cheile Tişiţei şi spre dreapta, pe valea Lepşuleţului.
O altă ramificaţie pleca din Lepşa spre dreapta, pe valea pârâului Lepşa, şi avea legătură prin intermediul unui funicular cu linia ferată forestieră de la Oneşti - Scutaru.
în amonte de Greşu linia continua pe Valea Putnei, cu o ramificaţie spre Poiana Mărului, până la punctul cunoscut astăzi sub denumirea Buniu (confluenţa Putnei cu Pârâul à ¢iganului). Aici, într-o poiana largă, se afla punctul de plecare al unui funicular în lungime de circa 12 Km, care făcea legătura cu calea ferată forestieră Zăbala - Colonia Zernea. Atât calea ferată cât şi funicularul de la Zăbala erau proprietatea contelui ĂÂrmin Mikes. Pentru alimentarea funicularului, ĂÂrmin Mikes a construit în anul 1913, pe valea Putnei, între Pârâul Alb şi Pârâul à ¢iganului o cale ferată ecartament 600 mm în lungime de 4,883 Km, cu tracţiune animală.
In 1938 au incetat exploatarea (in 1926 societatea a fost considerata "bun inamic" si nationalizata de statul roman dupa ce in prealabil ajunsesera "la cutite") si in 1940 au scos linia. Ce ai explorat tu este cel mai spectaculos segment al liniei, cel din Cheile Tisitei. Este extraordinar sa vezi cate urme au mai ramas (inclusiv traversele pietrificate de care spui tu) dupa 75 de ani de la scoaterea liniei !
Rambleul de la Marasesti pana in munte este inca vizibil pe anumite segmente, acolo unde raul Susita nu a mai dat de afara !
catalin
Well-Known Member
cu placere Florin, ma bucur ca am mai gasit timpul sa scriu.
statia Tisita, surprinsa intr-o ilustrata din anii '20. In stanga, langa truck-urile (sau platformele) cu lemne, un vagon de calatori. Linia asigura si transport de calatori pana la Marasesti, in unele MT din acei ani fiind trecuta si legatura cu CFF Tisita din statia CFR !
statia Tisita, surprinsa intr-o ilustrata din anii '20. In stanga, langa truck-urile (sau platformele) cu lemne, un vagon de calatori. Linia asigura si transport de calatori pana la Marasesti, in unele MT din acei ani fiind trecuta si legatura cu CFF Tisita din statia CFR !
Clabucetele Predealului - Forbanul si Orzicarul
________________________________________
FORBANUL
"Calea ferata ingusta urma valea Bradetului, urcand muchia cu acelas nume,
? vecina vaiei ? si asezata la N-Vest de dansa, pana sus, aproape de cota
1323, unde azi, in harta militara austriaca e insemnat varful Forbanul ?
Vorban ? cum zic unii Rasnoveni si care provine din numirea germana (sasa)
Forder-bahn = cale ferata de exploatare, ce-si avea inceputul sus, pe
numita muchie a Bradetului.
La Nord de Forban este punctul zis La Orzicaru, 1225 m care arata numele
unei tarle, stana lui Orzicaru." -
PASAJ EXTRAS DIN "AL TREILEA ANUAR AL BUCEGILOR"? 1928, AUTOR IORDAN I.
TACU, INSTITUTOR-DIRECTOR AL ORF. C. F. R. DIN PREDEAL. .
PASAJ EXTRAS DIN "AL TREILEA ANUAR AL BUCEGILOR"? 1928, AU
SursaTOR IORDAN I.
TACU, INSTITUTOR-DIRECTOR AL ORF. C. F. R. DIN PREDEAL. .
Sursa: http://www.carpati.org/toponim/clabucetele_predealului_-_forbanul_si_orzicarul/73/
Muntele Forban[modificare | modificare sursă]
Numele muntelui Forban vine de la cuvintele săseşti Vor Bahn (în limba germană, corect Vor der Bahn), deoarece în faţa acestui munte se construise în finele secolului trecut o linie ferată îngustă, de decauville, cu scop de exploatare forestieră. Muntele se afla "înaintea trenului" (Vor der Bahn), de unde, cu grafia românească, avem muntele Forban sau Forbanul. [4]
Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Toponimia_Bucegilor
________________________________________
FORBANUL
"Calea ferata ingusta urma valea Bradetului, urcand muchia cu acelas nume,
? vecina vaiei ? si asezata la N-Vest de dansa, pana sus, aproape de cota
1323, unde azi, in harta militara austriaca e insemnat varful Forbanul ?
Vorban ? cum zic unii Rasnoveni si care provine din numirea germana (sasa)
Forder-bahn = cale ferata de exploatare, ce-si avea inceputul sus, pe
numita muchie a Bradetului.
La Nord de Forban este punctul zis La Orzicaru, 1225 m care arata numele
unei tarle, stana lui Orzicaru." -
PASAJ EXTRAS DIN "AL TREILEA ANUAR AL BUCEGILOR"? 1928, AUTOR IORDAN I.
TACU, INSTITUTOR-DIRECTOR AL ORF. C. F. R. DIN PREDEAL. .
PASAJ EXTRAS DIN "AL TREILEA ANUAR AL BUCEGILOR"? 1928, AU
SursaTOR IORDAN I.
TACU, INSTITUTOR-DIRECTOR AL ORF. C. F. R. DIN PREDEAL. .
Sursa: http://www.carpati.org/toponim/clabucetele_predealului_-_forbanul_si_orzicarul/73/
Muntele Forban[modificare | modificare sursă]
Numele muntelui Forban vine de la cuvintele săseşti Vor Bahn (în limba germană, corect Vor der Bahn), deoarece în faţa acestui munte se construise în finele secolului trecut o linie ferată îngustă, de decauville, cu scop de exploatare forestieră. Muntele se afla "înaintea trenului" (Vor der Bahn), de unde, cu grafia românească, avem muntele Forban sau Forbanul. [4]
Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Toponimia_Bucegilor
catalin
Well-Known Member
Soveja, doua aspecte interesante din timpul ocupatiei germane (ww1) pe linia societatii "Tisita", despre care am vorbit pe pagina anterioara.
Transportul unui tablier metalic pentru CF pe truck-uri specifice transportului de lemne:
vagoane incarcate cu diverse materiale, tractate cu cai -in locul locomotivelor cu abur:
Transportul unui tablier metalic pentru CF pe truck-uri specifice transportului de lemne:
vagoane incarcate cu diverse materiale, tractate cu cai -in locul locomotivelor cu abur:
catalin
Well-Known Member
1963, statia Voineasa (capatul liniei inguste Brezoi-Voineasa 36 km), linia ingusta Brezoi-Voineasa.
colectia Viorel Simionescu
colectia Viorel Simionescu
catalin
Well-Known Member
catalin
Well-Known Member
Naruja, Tara Vrancei, parte din complexul de cai ferate forestiere ce traversa muntii de la Comandau. Se vede planul inclinat de la Naruja, construit in 1930:
catalin
Well-Known Member
O locomotiva la care intreg ambielajul si aparatul de rulare este acoperit cu mai multe straturi de vopsea nu are din pacate cum sa fie functionala. Este insa, din fericire, cat de cat completa.
In mai multe numere Cronica Vrancei apar articole legate de istoria liniilor ferate din judetul omonim. Rasfoiti cu rabdare.
- 25 Mai 2007
- 1.869
- 232
- WEBSITE
- http://r161trains.wordpress.com/
- YAHOO
- radu161
- LOCATION
- Bucuresti/Arad
Salutari
Urmaresc pe Facebook pagina "Valiza cu fotografii" unde a fost postata urmatoarea imagine:
https://scontent-waw1-1.xx.fbcdn.net/v/t31.0-8/19620260_928963797244622_9068685583184587657_o.jpg?oh=5b2a089e5d0ef2fb31eb4204985a03e6&oe=59E1A47B
Singura informatie mentionata e ca respectiva CF ar fi din judetul Vrancea.
Am banuiala ca ar fi un fel de plan inclinat.
Urmaresc pe Facebook pagina "Valiza cu fotografii" unde a fost postata urmatoarea imagine:
https://scontent-waw1-1.xx.fbcdn.net/v/t31.0-8/19620260_928963797244622_9068685583184587657_o.jpg?oh=5b2a089e5d0ef2fb31eb4204985a03e6&oe=59E1A47B
Singura informatie mentionata e ca respectiva CF ar fi din judetul Vrancea.
Am banuiala ca ar fi un fel de plan inclinat.