Arheologie feroviara - gara Ramnicu Valcea

[Giuseppe]

La capatul nordic al garii Rm Valcea se desfasoara lucrari de descarcare sarcina arheologica (cred ca asa le spune) ca parte a proiectului de reconstructie a garii.
Ce mi-a atras atentia a fost o fundatie circulara de piatra, sub fostele linii 4 si 5, dupa cum se vede in poza de mai jos, facuta de pe noul viaduct din apropiere.

[url=http://i283.photobucket.com/albums/kk285/giuseppe29b/arheologie%20feroviara%20Rm%20Valcea/DSC00616.jpg][/URL]

[url=http://i283.photobucket.com/albums/kk285/giuseppe29b/arheologie%20feroviara%20Rm%20Valcea/DSC00614.jpg][/URL]

Diametrul exterior al fundatiei este de 13m iar grosimea zidului de 1,3m. Din centru spre una dintre laturi pleaca ceva ce pare a fi canal de scurgere, din beton acoperit la partea superioara cu piatra. De la portar am inteles ca nu s-a gasit o iesire a respectivului canal la exteriorul zidului. Adancimea canalului e de fix 20 cm si pe pereti este un strat de namol negru (poate fi cenusa imbibata cu apa).

[url=http://i283.photobucket.com/albums/kk285/giuseppe29b/arheologie%20feroviara%20Rm%20Valcea/DSC00594.jpg][/URL]

Intrigant este fundamentul circular de beton plasat excentric, pe fundatia de piatra. Acesta prezinta cateva nise de dimensiuni 20cm x 20cm in care s-au gasit urme de lemn - probabil grinzi. Orientarea niselor ar fi facut ca respectivele grinzi de lemn sa se uneasca in centrul fundatiei circulare de piatra. Fundatia de beton are de asemenea o inclinatie evidenta spre centrul fundatiei de piatra.

[url=http://i283.photobucket.com/albums/kk285/giuseppe29b/arheologie%20feroviara%20Rm%20Valcea/DSC00643.jpg][/URL]

Din interiorul fundatiei s-a excavat moloz amestecat cu bucati de caramida, iar din zona fundatiei circulare excentrice s-a excavat un material afanat negru, care presupun ca ar fi cenusa scoasa din focarul locomotivelor cu aburi. Straturile se vad in planul indepartat al fotografiei urmatoare, stanga cenusa si dreapta caramida si molozul. Interesant este ca cele doua materiale par a se combina la mijloc, ca si cum ar fi fost depuse in acelasi timp.

[url=http://i283.photobucket.com/albums/kk285/giuseppe29b/arheologie%20feroviara%20Rm%20Valcea/DSC00604.jpg][/URL]

Am inteles ca nu se va excava si cealalta jumatate a fundatiei fiindca se afla pe teritoriu privat (linia de demarcatie CFR / privat trece peste mijlocul structurii).
Atat pietrele cat si stilul de constructie a fundatiei sunt identice cu fundatia fostei cladiri a garii (acum vizibila). La fel si caramizile gasite in excavatie, identice cu cele ale cladirii garii. Din cate stiu, cladirea garii dateaza de la sfarsitul sec XIX.
Un detaliu picant, in excavatie, la nivelul solului fundatiei, s-a gasit un glont netras inscriptionat cu data aprilie 1913.

Primul meu gand a fost ca fundatia este a unui turn de apa, dat fiind locatia acestuia, cam in zona unde ar fi oprit locomotivele care se indreptau spre nord, fapt care ar fi explicat si prezenta cenusei.
Totusi, ramane neexplicata fundatia de beton excentrica.
Mai mult, in remiza din Rm. Valcea, adica la vreo 300 de metri distanta, exista un turn de apa asemanator celui din Jiblea, care pare a fi de o seama cu gara. Nu vad rostul existentei a doua turnuri de apa atat de aproape, decat daca perioadele lor de existenta nu s-au suprapus.
Mai mult, fundatia turnului de apa din Jiblea si a celui din remiza este octogonala, nu rotunda ca aceasta.

Harta orasului din anul 1922 arata ca gara avea doar 3 linii, insa nu arata nici o constructie circulara in zona viaductului (pe atunci pasaj pe sub cf).

[url=http://i283.photobucket.com/albums/kk285/giuseppe29b/arheologie%20feroviara%20Rm%20Valcea/DSC00656.jpg][/URL]

Totodata se observa (scuzati calitatea) o cladire circulara la capatul liniilor din depou, ceea ce poate fi turnul de apa existent si astazi in remiza.

[url=http://i283.photobucket.com/albums/kk285/giuseppe29b/arheologie%20feroviara%20Rm%20Valcea/DSC00660.jpg][/URL]

Paznicul imi zice ca nici arheologii nu stiu inca ce a fost acolo, asa ca apelez la ajutorul dumneavoastra pentru a dezlega misterul. Am auzit ca se vehiculeaza si ideea de adapost civil in timpul razboilui, sau de placa turnanta.

Sper sa fie un subiect interesant de discutie
Scuzati calitatea sapunierei.

 

[catalin]

Buna Giuseppe,

frumoasa enigma si iti multumesc pentru imagini (uita de povestea cu sapuniera, isi face treaba ok si pentru acest tip de documentare nu e nevoie de mai mult) dar si pentru detalii. Toate masuratorule indicate de tine (diametru, pozitia cuielor, etc) imi spune un singur lucru. A fost o placa.

Ce vezi in poze cred ca este fundatia placii turnante de la Rm Valcea ce a existat dupa 1887 (data la care trenul a ajuns in oras). Remiza actuala a aparut si s-a dezvoltat dupa 1898 data la care linia s-a prelungit pana la Jiblea. Intre cele doua date exista o diferenta de 11 ani perioada in care gara Rm Valcea era gara terminus si remiza actuala nu exista.

 

[victorian]

Confirm ce spune Catalin, de altfel in poza se si vede o bucata din planseul de beton al turnantei ce mai are inca "amprenta" traverselor ce sustineau sina circulara pe care rula turnanta. E vorba despre o turnanta de dimensiuni mai mici, potrivita locomotivelor care existau in momentul respectiv. Dupa cativa ani, parcul locomotivelor CFR a evoluat, au aparut masini noi, mai puternice si mai lungi care nu mai incapeau pe turnanta veche si de aceea s-a luat decizia sa fie demolata.

Inca un exemplu ca uneori deciziile economice luate "la limita" se razbuna si "mai ieftin" inseamna, uneori, "mai scump".

 

[Giuseppe]

catalin, victorian,
intr-adevar, ipoteza placii turnante este foarte solida. Raman totusi cateva nelamuriri, si anume:

1. bucata din planseul de beton al turnantei este perfect rotunda si este finisata pe margini, ca si cum in forma asta a fost turnata. Deci nu se vad urme ca ar fi fost mai mare sau sparta. Totodata, daca ar fi acoperit intregul perimetru s-ar fi vazut urme pe toata circumferinta zidului de piatra, ori acestea nu sunt prezente. Si inca ceva, planseul rotund de beton iese partial si in afara circumferintei de piatra.

2. din cate stiu, punctul cel mai rezistent al unei placi turnante ar trebui sa fie in centru acesteia, unde este asezat podul metalic. In cazul de fata in centrul structurii nu s-a gasit nici o urma de beton, doar pamant si molozul excavat. Mai mult, se pastreaza acel canal acoperit care porneste aproximativ din centru. Daca acesta s-a pastrat, cu siguranta s-ar fi pastrat si fundamentul de beton pe care s-ar fi sprijinit podul metalic.

Cu toate aceste nelamuriri, totusi cea mai plauzibila ipoteza ramane placa turnanta. Oare ramasitele ei sa fi fost folosite ulterior in alt scop, de unde sa rezulte canalul de scurgere si fundamentul circular de beton?

 

[catalin]

Buna,

iti raspund scurt acum cu promisiunea ca in zilele urmatoare sa mai sap:

in anii de care vorbim, te rog, uita de beton ! In Vechiul Regat inainte de 1900 discutam despre piatra, lemn, si liantii adecvati. Stratul de beton se poate sa fie turnat ulterior, pentru ca nimic nu ne spune ca placa a disparut la 1890 (vezi glontele). Aceasta placa se poate sa supravietuir mult dupa, sa fi fost cumva intarita cu acest strat de beton care sa nu fie prezent tocmai in "inima" ei, axul podului.

Speculez, dar cumva bazandu-ma pe ce am mai stiu si eu despre epoca 1 CFR (putin, nu mult).

PS: primele placi aduse in Vechiul Regat aveau 13m diametru.

 

[victorian]

O mica lamurire off topic pentru Catalin, apropo de beton: betonul ARMAT a inceput sa fie folosit abia cu incepere din 1900, respectiv un mixaj de ciment cu pietris de anumita granulatie care are in compozitie armaturi metalice capabile sa preia intinderile.

Dar cimentul ca atare si betonul simplu compus prin legarea unui amestec de pietre cu ciment este cunoscut de pe vremea egiptenilor si mai apoi a romanilor: uimitoarele piramide de la Gizeh sunt de fapt alcatuite cu blocuri turnate din beton, fiindca altfel n-ar fi putut sa realizeze coridoarele pentru ridicarea la cer a sufletului faraonului, o galerie de 30x20 cm perfect dreapta care porneste din camera funerara centrala si tinteste direct spre Sirius. Imagineaza-ti cum s-ar putea realiza practic o asemenea galerie perfect dreapta trecand prin mijlocul unui bloc de calcar de 7-10 tone. Cioplind galeria cu pitici? Taind piatra cu un laser de mare putere? :-? Orice alta varianta decat beton turnat este fantezie curata.

Deci fara indoiala, se folosea beton in secolul al 19-lea avand in vedere ca el a fost re-inventat in epoca moderna de englezul James Parker in 1796. Totusi, placa pe care o vezi acolo nu este beton armat, adica fara indoiala nu are armatura in ea, fiindca s-ar fi vazut asa ceva. De asemenea, e foarte posibil ca amprentele de traverse sa fi rezultat fiindca la un moment dat, ulterior constructiei, asa cum spune si Catalin, fundul gropii turnantei a fost umplut cu o sapa sclivisita care a fost intinsa cu grija printre traverse. Asta in mod sigur a fost o "inventie" romaneasca pentru ca in mod normal apa ar fi trebuit sa treaca pe sub traverse si in nici un caz sa nu fie "invitata" sa se acumuleze in ele! Iar in privinta greutatii masinii, ea nu se transmitea preponderent pe mijlocul turnantei, ci din contra, pe laterale, acolo unde erau rotile care mergeau pe sina perimetrala, iar fundatia de pietra trebuie sa fi fost exact sub aceasta in vreme ce fundul turnantei iesea in exterior fata de aceasta fundatie.

 

[catalin]

Buna Dorin, da, la beton armat imi era gandul. Ochiul tau, mult mai bine format a observat lipsa armaturii. Nu stiu de ce dar in mintea mea nu vedeam rostul acelei gramezi de beton, fara o armatura adecvata.

Pentru Giuseppe: toate indiciile constructiei din piatra imi indica o placa. Mai multe detalii poate vom gasi in timp si daca gasesc ceva concret, cu placere voi reveni.

Si eu te rog pe tine in masura in care te mai "lovesti" de asemenea lucruri, sa ni le prezinti. Pentru mine sunt foarte interesante.