Alte pasiuni ale noastre - Automobilism

[Horia_Radulescu]

Salut,

Cei mai multi dintre noi au si alte pasiuni si hobbyuri, nu numai cele legate de cai ferate in general sau de modelism feroviar. Bunaoara mie imi place de asemenea sa fac drumetii, sa scriu si sa citesc si de asemenea sa colectionez automobile la scara 1:1 si sa le conduc cu randul pe drumuri cat mai variate. Le intretin pe cat pot singur, acolo unde dificultatea operatiilor depaseste capacitatea mea de a le rezolva fac evident apel la unii mai calificati ca mine. Insa in ochii mei automobilismul si mecanica merg mana in mana.

In Romania pentru multi asemenea pasiuni si subiectul in sine sunt tabu. Pentru unii e vorba de frica de reactia celorlalti, ca vor fi priviti cu rautate sau/si cu invidie, ca vor fi acuzati de cine mai stie ce sau ca altii se vor uita in buzunarul lor si ii vor intreba de unde au banii pentru a-si trai si finanta pasiunea. In ceea-ce ma priveste, prietenii mei, din care unii sunt si aici, imi cunosc atat pasiunile cat si modul de viata si nu am nici de ce sa-mi fie rusine si nici frica. Iubesc masinile pe care le conduc si nu am probleme in a vorbi despre ele si altora, in masura in care acestia imi inteleg si accepta pasiunea si inclinatia spre mecanica.

Sunt sub acest aspect oarecum o exceptie sau mai exista si alte "suflete gemene" pe aici?

 

[nae44]

Offfff .....

 

[GFN]

Din pacate statul la bloc si colectionatul de masini nu se impaca deloc. Pe langa faptul ca nu ai loc de parcare ,nu ai nici cum sa le protejezi de intemperii sau de idiotii care dau cu usa cand ies din masina, de cei care cand termina tigara ,arunca mucul direct pe capota, de cei care isi fac bar pe portbagaj, lista este luuunga , doar am dat cateva exemple.
Mi-am facut practica in mecanica ca sa zic asa cu dacia 1300 din "78 pe care o cunonsteam pana la cel mai mic surub ( in 1999 sau 2000 i-am facut o revizie capitala caroserie si mecanica ) am tinut la ea ca la ochii din cap dar a trebuit sa o dau pentru ca nu aveam loc unde sa o tin.
La masina pe care o am in prezent ,mi-am montat alarma plus alte imbunatatiri la electrica ,imi fac singur reviziile anuale , , acum un an m-am rugat de un mecanic sa fac distributia (contra cost bineinteles ) , ba nu are timp, ba este plecat , scuze, pana la urma m-am documentat ,mi-am cumparat calele pentru distributie , piesele si mi-am facut singur inlocuirea distributiei. plus alte operatii (inlocuit discuri, placute, ferodouri (pe spate.) masina este relativ noua( 2014 ) asa ca momentan nu necesita reparatii.
Din pacate mecanicii buni si in care sa ai incredere nu prea mai sunt , cat a fost masina in garantie si a trebuit sa fac reviziile la service , ma certam cu ei in fiecare an pe cate o chestie pe care o omiteau sa o faca sau nu faceau de lene, ba ca oringurile de la filtrul de motorina nu se inlocuiesc cu toate ca ele veneau kit in noul filtru, ba ca la 2 ani nu se face curatarea si dezinfectarea Ac( de fapt nu stiau, le-am aratat eu cum se face din manualul de service), filtru de ulei si busonul de golire ulei le strangea "Dorel" de mai avea putin si rupea filetele , filtru de ulei cu alt cod(pentru benzina ) si multe altele.

Daca astrele s-ar fi aliniat si as fi avut unde sa sa pot adaposti , doua masini mi-ar fi placut sa am in colectie si la care sa bibilesc
BMW 635 CSI

si Dacia 1300 pana in "78 sau un Renault 12 Gordini

Albinuta asta este exact cum am avut , offf

 

[GFN]

Langa masina in anul de gratie 1978 masina era mai mare ca mine cu un an

Prin '82- '83 tot ma incerca talentul ba roteam de volan, ba potriveam cheile in contact

In '97 cand este facuta poza eram deja cu permisul in buzunar de un an si incepusem sa repar si bricolez pe la masina.

 

[Horia_Radulescu]

Mai, ce mai ofteaza @nae44 , proprietar de "Retromobil" prin pasiune si necesitate

@GFN si eu am avut de gand candva sa adaug un E24 la colectie. Fie unul cu caroserie Karmann, de preferinta de fabricatie 1977, ca subsemnatul nu neaparat cel mai puternic motorizat 633CSi, la unul din productia initiala m-as fi multumit si cu un 630 CS (numai ca acele doua carburatoare "papa" de rup); fie un 635 CSi de la sfarsitul anilor 1980, nu neaparat M pentru ca nu te mai poti atinge de ele in ziua de azi, pentru ca e vorba de masini care se conduc si se intretin precum cele de azi.

Intre timp ma uit ceva mai in urma, as incerca sa ma "lipesc" de un 02 (am "ochit" un 1600-02 din 1969 si un 2002ti din 1970 de care proprietarii s-ar putea desparti insa efortul financiar este prea mare pentru o perioada de criza precum cea pe care o traversam).

In orice caz, la orice BMW de dinainte de 1980, mai ales la cele in doua usi cu caroserii facute de alti carosieri (ex: Karmann) problema ruginii este una foarte mare. Cu putine exceptii (din motive sentimentale) nu-mi place sa restaurez "epave" ci mai degraba sa cumpar ceva bine intretinut si sa-l pastrez in aceasta stare. Iar daca vrei un BMW -02 in ziua de azi care sa nu fi vazut sudura trebuie sa te orientezi spre o masina vanduta de noua fie in Italia sau Spania, de preferinta unui cetatean german care a adus-o candva acasa fie spre anumite tari din Africa neagra (Africa de Sud, Botswana). Exista firme in Germania si Olanda care s-au specializat pe importul de asemenea exemplare cu caroseria in stare foarte buna.

Ca informatie, consider ca "statul la bloc" se impaca foarte bine cu colectionarea de masini, chiar daca asta implica anumite costuri suplimentare. Si eu stau la "bloc" (termenul e putin fals in masura in care e vorba de un turn cu 14 etaje de apartamente si cateva niveluri tehnice, plus doua etaje de conservator de muzica si arta dedesubt, situat nu numai in mediu urban ci si in plin centru al orasului). In orice caz, e o locuinta urbana care in afara de balcon nu are alte spatii deschise aferente, in afara de bucata de terasa si cea de trotuar orasenesc din care detin ca proprietar parti nedefinite fizic. Masinile le tin in boxe intr-un garaj subteran situat in alta parte a orasului, pentru ca cel de sub locuinta mea nu are boxe inchise. Iar intretinerea lor se face fie la prieteni "cu curte" fie la prieteni "cu garaj si elevator" fie la service.

 

[Gam3]

La Dacie te referi când zici de Nae44?
Colegul nostru Kat are și el o Dacia.

 

[Horia_Radulescu]

La Dacie te referi când zici de Nae44?

Pai de fapt are doua: una care este sigur retromobil, numai ca e de munca pe ea (Dacia) si una care in 4-5 ani devine retromobil si cu care merge zilnic

Colegul nostru Kat are și el o Dacia.

Stiu, sper sa se manifeste si el aici.

 

[Horia_Radulescu]

As mai dori sa subliniez ceva: "colectie" nu inseamna in acceptia mea neaparat sa strangi masini istorice, ci si sa strangi masini care au potentialul pentru a deveni masini istorice. De exemplu, unele care au ajuns suficient de rare, din care nu mai sunt decat cateva exemplare sau sute de exemplare, masini cu combinatii de culori interior/exterior unice s.a.m.d.

 

[GFN]

Intre timp ma uit ceva mai in urma, as incerca sa ma "lipesc" de un 02 (am "ochit" un 1600-02 din 1970 si un 2002ti din 1971 de care proprietarii s-ar putea desparti insa efortul financiar este prea mare pentru o perioada de criza precum cea pe care o traversam).

Daa, ce masini faine au fost si BMW 2002 Tii

La 21 de ani dupa ce m-am angajat am facut un RK masinii, motor, cutie desfacute si apoi remontate de mine cu mecanicul langa ca sa ma indrume, apoi toata masina a fost dezechipata si mers cu ea pe capul tinichigiior dupa care am adus-o la garajul imprumutat de un vecin si facute alte reparatii mici la tabla, chituita ,vopsita si antifonata de mine. A fost inlocuit tot ce insemna chedere , blocuri optice, am gasit ochelari de faruri de renault 12
La final dupa 3 luni de munca zilnica dupa programul de la serviciu am iesit cu ea la plimbare. Doar ca au mai fost imbunatatiri pe parcurs (delcouri electronice cu senzor Hall si sau optic , bord digital).Mai detaliez daca va intereseaza.
Pozele pentru anuntul de vanzare din sept. 2006

 

[Horia_Radulescu]

Buna seara,

Daa, ce masini faine au fost si BMW 2002 Tii

Personal as prefera o 1600-2 ti sau o 2002 ti, insa ambele in ziua de azi sunt extrem de rare si vreau o masina cu "matching numbers", nascuta asa si nu modificata ulterior si mai ales intr-o culoare anume. E greu cand ti se pune pata

Cu carburatorul dublu-corp Solex 40-PHH ma mai inteleg, insa cu injectia (mecanica!!!) Kugelfischer de pe 2002 tii nicicum!

@GFN pacat ca ai vandut Dacia 1300 in culoarea de albina. Personal nu am avut nostalgia Daciilor (parintii mei au avut Fiat 850, apoi Skoda S100, dupa nasterea mea o Skoda 120L) insa e rar sa gasesti in ziua de azi un exemplar de 1300 in stare buna fara a fi complet refacut si chiar si acelea ajung doar la preturi medii spre joase.

 

[Horia_Radulescu]

Cum subiectul vad ca "a prins", incep si eu cu masinile pe care le-am avut sau mai degraba cele pe care le am.

Cu o singura exceptie, toate cele care pe care le-am cumparat pana acum au fost produse in Bavaria si au purtat logoul marcii cu elicea si cu steagul bavarez pe capota. "Exceptia" a fost prima mea masina, un Ford Ka din 1998 si care a avut o poveste ciudata...

Pe scurt, l-am condus cand avea 6 kilometri la bord. L-am inchiriat de la Sixt la Strasbourg pentru a petrece un weekend impreuna cu prietena mea de atunci in Germania, am promis sa fac 200 de km cu el in trei zile si l-am dat inapoi cu aproape 800 la bord. Pur si simplu m-am indragostit de masina.

Fordul Ka era ceva aparte. Era construit pe platforma de Fiesta si avea o stabilitate exceptionala. Era masina ideala pentru o vacanta in doi, cu care fata de rivala sa Renault Twingo se puteau face si calatorii lungi fara sa obosesti. Pe de o parte era rudimentara (de exemplu jocul la supape se regla manual la fiecare schimb de ulei la 15000 km), pe de alta parte era un partener ideal pentru expeditii rutiere. Masina a avut o viata extrem de lunga, din 1996 pana in 2008, cand prima generatie (RBT) a fost inlocuita.

Partea comica este ca atunci cand a aparut in 1996 imi amintesc ca i-am spus tatalui meu "e asa de urata ca nici daca mi se da una cadou nu o iau". E lesne de ghicit cum a reactionat atunci cand m-a vazut venind in vacanta de la facultate trei ani mai tarziu la volanul unei asemenea traznai pe care o cumparasem pe banii mei

Iat-o pe a mea, candva prin anul 2000 la etajul unu al scolii de arhitectura din Strasbourg. Tocmai castigasem un pariu, o lada de bere cu baietii din serviciul tehnic, ca reusesc sa ajung cu masina la etaj:

Am cumparat masina cand avea 14 000 km, la un an dupa ce fusese fabricata si cand isi terminase cariera de masina de inchiriat la Sixt France. Ca sa-i umesc pe cei care considera ca masinile de inchiriat nu mai au viata lunga dupa aceea, Ka-ul meu a "murit" la 493 000 km, "asasinata" de un Mini Cooper S in 2004 pe autostrada, care s-a infipt la 220 km/h in ea. Am facut sase tonouri la volan insa am iesit fara nici o zgarietura. S-ar zice ca acel crash test intre Ford Ka si Mercedes-Benz S-Klasse in care Ka-ul a iesit mai bine nu a fost trucat...

Probabil ca daca nu ar fi fost "asasinata", as fi avut-o si azi. De remarcat ca atunci cand s-a terminat cu ea avea inca discul de ambreiaj original

 

[Horia_Radulescu]

Dupa ce am pierdut Ka-ul "asasinat" si am traversat perioada extrem de dificila dintre terminarea studiilor si obtinerea dreptului de munca (pe vremea aceea Romania nu era membra UE) m-am orientat spre marca care ma fascineaza si azi. Pe atunci, adica in 2003-2004, nu era vorba de a avea o "colectie", ci doar o masina suficient de mare cu care sa-mi fac treaba. Prima in lunga serie de "bavareze" a fost un E39 din 1997, un 525tds/A Touring (cu M51D25TÜ OL). Era o masina tipica de firma, cu sistem de navigatie si telefon Motorola insa fara prea mult confort. Nu l-am pastrat decat putina vreme pentru ca l-am vandut mai departe sefului firmei la care lucram pe vremea aceea. De aceea fotografiile cu el sunt putine si nu prea artistice:

 

[Horia_Radulescu]

In 2005 a urmat o masina "de suflet", asa cum fusese Ka-ul. Poate si pentru ca avea o culoare asemanatoare si imi amintea putin de prima mea masina. Am fost impreuna doi ani, din 2005 in 2007 insa am reusit sa facem aproape 200 000 km in aceasta vreme. Pe vremea aceea rulam al naibii de mult.

Era tot un E39 Touring vfl, tot 525tds/A cu M51D25TÜ OL insa in versiunea de "masina de familie". Nu avea nici navigatie si nici telefon insa toate optiunile care se puteau imagina la inceputul lui 1997, cand fusese produsa, inclusiv sistemul harman-kardon cu 11 difuzoare si cheson "de basi" in spate. Arata decent, avea Shadow Line si jante de dimensuni potrivite. De ea ma leaga multe amintiri frumoase. Am colindat intreaga Europa cu cea care imi impartea viata pe atunci la bordul ei, inclusiv Romania. Unii din voi vor recunoaste probabil unde a fost facuta fotografia de mai jos:

 

[Horia_Radulescu]

In vara 2007 am trecut la generatia urmatoare, E60/61. Nu a fost o alegere inspirata, m-am multumit si cu o masina care nu indeplinea decat conditiile de baza pe care partenera mea de viata si cu mine ni le pusesem. Era un E60 520i/A de 170 de cai cu motor cu sase cilindri M54B22 cu echipament mai degraba spartan. L-am pastrat fix un an, suficient cat sa facem cateva calatorii memorabile impreuna si o cursa cu @Gam3 prin Elvetia si in zilele urmatoare in Breisgau in vara 2008

 

[Horia_Radulescu]

Asa cum se intampla de cele mai multe ori, principiul alternantei a functionat. A urmat in 2008 o masina "de suflet", pe care am pastrat-o pana in 2012. Am cumparat-o la 90 000 km si atunci cand i-am vandut-o "mesterului" de la atelierul BMW la care imi intretineam masinile avea 412 000 km la bord. Cand el a vandut-o mai departe cu doi ani mai tarziu in Europa de Est depasise 550 000 km, fara sa se fi umblat la motor sau la cutie. Uneori ma gandesc ca poate mai traieste si azi, cu "ceasul" dat inapoi cu cateva sute de mii de kilometri, poate chiar pe plaiuri mioritice

Era un E61 525d/A Touring fabricat pe 1.4.05 - de ziua pacalitilor, insa nu a fost o pacaleala ci o masina extrem de fiabila. Era versiunea "Fleet Edition" cu putere mai mica (din M57D25 scotea doar 163 de cai in loc de 177) insa si-a facut treaba cu succes si fara sa ceara mai nimic. A incasat si inghitit multe, cu rabdare, insa nu m-a lasat de izbeliste. Daca urmasa sa nu s-ar fi aratat la fel de vrednica, mi-ar fi parut si acum rau de ea:

Ca la orice Touring pe care l-am achizitionat pana acum, avea trapa, ba chiar una panoramica. Prin asta era masina ideala pentru "vanat trenuri", asa cum se vede in fotografia de mai jos. Bogdan astepta momentul potrivit, eu eram pitit dupa curba, ca sa am alt unghi de poza, @Gam3 adica Iasu' venea pe linie in urma trenului pentru ca pozase plecarea din Kandern. Toata treaba asta se intampla candva in vara 2012 pe Kandertalbahn. In momentul ipostazei de mai jos masina trecuse de 400 000 km:

 

[Horia_Radulescu]

Toate masinile de pana acum au fost "Caluti". Prin traditie, masinile mele primesc o mica mascota, sa le poarte noroc, in general un animal din plus si la seriile 5 Touring acesta este un calut de plus care a fost gasit candva intr-una din ele si s-a aciuiat pe la mine Urmeaza ceva mai deosebit, si anume o "Vulpita". Chiar aceea care se incapataneaza sa supravietuiasca si pe care ati vazut-o putin in reportajul foto de pe Höllental.

Povestea ei incepe la sfarsitul lui 1999. Este unul din ultimele E36/5 adica Compact produse, echipata cu faimosul motor M43B19TÜ cunoscut si pe E46. E o ciudetenie de masina produsa pentru Franta, fara stergator in spate, cu un singur airbag (in Germania cele in 1999 aveau patru!!!) insa cu climatizare. A petrecut primii ani din viata linistita la o babuta care mergea cu ea la piata (de fapt nu era chiar babuta, insa la piata tot mergea ) si apoi a incaput pe mana unui copil ageamiu care si-a batut joc de ea la propriu, pana la nivelul de a da gaura prin usa si a pune un holzsurub cand a pierdut un clips de la bagheta de protectie laterala.

In anul 2010 "jumatatea" mea de atunci a dat (si a luat!) permisul de conducere si avea nevoie de o masina cu care sa se deplaseze. "Vulpita" a fost deci achizitionata ca masina de sacrificiu, care trebuia sa tina 2-3 ani, pana ce dumneaei ar fi ajuns suficient de buna la volan incat sa-si cumpere o masina adevarata. Cand a cumparat-o "Vulpita" afisa 130 000 km (aveam sa aflam candva ca de fapt erau mult mai multi) si arata cam asa:

 

[GFN]

Babuta a umblat cu bormasina pe la cablul de la kilometraj
Copilul ageamiu avea origini romane?
Pe aici se practica des genul asta de reparatii rapide , am vazut bari de protectie cusute la propriu cu sarme si popnituri si ornamente prinse cu holtzsuruburi de rigips .

 

[Horia_Radulescu]

Copilul ageamiu avea origini romane?
Pe aici se practica des genul asta de reparatii rapide , am vazut bari de protectie cusute la propriu cu sarme si popnituri si ornamente prinse cu suruburi de rigips .

Nu, era francez. Tot de sorginte latina

Babuta a umblat cu bormasina pe la cablul de la kilometraj

Mai degraba avea laptop. La E36 kilometrajul e deja digital

 

[Horia_Radulescu]

"Vulpita" nu a avut o viata usoara. Fosta mea prietena nu a avut la inceput talent la condus, insa era stoica. Masina de asemenea Prin aventurile "Vulpitei" se numara mersul cam 10-11 km pe janta cu cauciucul facut ferfenita si aterizarea dupa aceea intr-un lan de porumb, dupa ce culcase la pamant un semn de circulatie si coborase un taluz la 45 de grade, intalnirea pe timp de iarna intre Freudenstadt si Pforzheim cu o caprioara si apoi cu o glisiera de securitate (care dupa aceea nu mai aratase la fel ca inainte, insa nici "Vulpita") si cate si mai cate... Cu ea mi-am exersat din nou talentele de carosier si de vopsitor dobandite in vremea studentiei la Freiburg. Acum cand o privesti de aproape iti dai seama ca nu mai are nici macar un element de caroserie care sa fie drept - pana si pavilionul este indoit pentru ca la un campionat mondial sau european de fotbal niste fani mai imbibati cu alcool s-au urcat sa danseze pe ea.

Cu toate acestea, traznaia asta de masina care in alta parte ar fi fost de mult un cubulet de tabla gata de reciclat sa incapataneaza si azi sa traiasca. Numai ea stie cati kilometri are la bord, acum afiseza cam 330 000 si se stie ca are cam 160 000 in plus. Are inca atat motorul, cat si cutia si (tineti-va bine) discul de ambreiaj de la "mama ei" inauntru si e inca in stare sa urce pe Schauinsland la 5500 de ture fara sa se supraincalzeasca sau sa fuga de la Karlsruhe la Freiburg cu acul pe 200 km/h fara sa se faca bucati. Atunci cand "fosta" mi-a spus in 2014 ca vrea sa o dea la reciclat am fost indignat si am luat-o in colectia mea. Am ajuns sa tin la ea ca la un membru al familiei si sper ca va mai face parte o vreme din ea.

Intre timp "Vulpita" e pe cale sa devina "VulMpita". A primit deja interiorul M-Paket si o parte din exterior (baghete laterale, praguri, blocuri optice), vor urma candva si barile din fata si din spate.

 

[GFN]

Prin cate a trecut si tot bine arata ,noroc ca tii la ea ,altfel era la tocator de mult.