060DA Tillig - imbunatatiri

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"

dac

Well-Known Member
Trenulist
15 Septembrie 2007
1.408
259
Bucuresti
LOCATION
Bucuresti
[Topic dedicat posesorilor de DA060 Tillig - interzis carcotasilor :!: ]

Dupa o saptamana de studiu intens al balansului lateral - ruliu - si diverse incercari de eliminare a problemei, am ajuns la concluzia ca nu este de facut mare lucru...
Locomotiva nu este instabila, dar sensibilitatea ei la denivelari unilaterale ale sinelor este mai mare decat a celorlalte locomotive, cauzele fiind, asa cum am mai spus, in numar de trei:
- existenta unei osii asimetrice cu un singur cauciuc de tractiune (situatie intalnita si la locomotivele piko, la care utilizarea acestor osii duce tot la cresterea ruliului). In masura in care Tillig va oferi osii de schimb fie fara, fie cu ambele roti cu cauciucuri, merita schimbate;
- jocul osiilor in lagarele boghiului metalic;
- lungimea mica de sprijin lateral a boghiului pe carcasa. Aici ar putea fi facut ceva, intrucat boghiul are niste brate laterale care ar putea sa sprijine carcasa; totusi, testele mele arata ca nu s-ar obtine o imbunatatire substantiala a stabilitatii.

Si totusi...
daca sinele sunt corect asezate, fara denivelari unilaterale, locomotiva se deplaseaza PERFECT stabil, singurele tremuraturi fiind in dreptul inimilor macazelor. Avand in vedere ca si alte locomotive (de la case mai mari :!: ) se comporta la fel, pot conchide ca situatia este acceptabila :D

Mai departe:
Gasesc ingenios modul de realizare a luminilor: 3 albe inseriate (smd superflux) pt. lumini fata si un singur led rosu smd cu ghid dublu pt. lumini spate vizibile prin aceleasi faruri (fata + spate). Mie mi se pare cam prea puternica luminozitatea farurilor DA comparativ cu toate celelalte locomotive; prin urmare recomand inlocuirea rezistentelor inseriate cu ledurile astfel:
- lumini fata - de la 820 ohmi la 5600 ohmi,
- lumini spate - de la 1000 ohmi la 2700 ohmi.

Pentru cei care au instalat un decodor cu sunet ESU Loksound :lautar: , am sa postez si valorile CV-urilor optimizate pt. DA.
 
Salut dac, in sfarsit ceva constructiv despre DA.
Avand in vedere ca sigur imi voi monta un decodor loksound pe ea , ma intereseaza valorile CV-urilor, in plus sunt curios cat de usor se monteaza decodorul (locomotiva e prevazuta cu mufa pentru decodor ?)

M-ar interesa, de asemenea, cum as putea aplica dungile (aici se pune intrebarea daca merita operatiunea sau e de preferat sa o lasam asa cum este ca si valoare de colectie):

- prin vopsire
- prin decaluri
- prin banda adeziva de 0.5 mm

Ai putea sa postezi un mic filmulet cu decodorul cu sunet montat ? De unde ai luat decodorul si cine ti-a inscriptionat sunetele ?

Merci

PS Cred ca trebuie sa facem un fan club exclusivist :D :p
 
Baieti, in privinta mersului linistit al modelelor noastre imi aduc aminte ca am citit candva un articol pe aceasta tema.

Era o preluare in franceza, pe care din pacate n-o mai regasesc acum pe net, a unui material mai amplu scris de un domn din Marea Britanie, pe numele sau Mike Sharman. Intamplator, am in biblioteca o alta carte a domniei sale, care se refera de aceasta data la locomotivele tip "Crampton".

Cartea la care ma refer are titlul "Flexichas", numele fiind o prescurtare de la "Sasiu flexibil", o modalitate de a face modelele de locomotive sa se miste mai aproape de realitate.

Aceasta idee, lansata acum mai multi ani, a fost incorporata in multe din modelele moderne, de exemplu cele produse de Fleischmann. Este vorba despre acele sasiuri "in trei puncte".

Care e ideea? foarte simplu spus, daca am o masa cu patru picioare, intotdeauna exista riscul ca unul din picioare sa stea "in aer" si masa este mereu instabila.

Mesele populare romanesti pe trei picioare insa sunt stabile intotdeauna fiindca trei puncte determina mereu un singur plan unic.

In cazul unui model cu mai multe osii, trebuie ca dintre acestea unele sa fie facute "flotante" astfel incat stabilitatea finala a modelului sa fie data intotdeauna de nu mai mult de trei puncte. Daca am trei osii pe boghiu, inseamna ca o osie trebuie sa fie complet fixa, a doua osie intermediara trebuie sa fie facuta complet flotanta, fiind apasata pe sine doar de niste arculete, iar cea de-a treia osie din interior trebuie sa se poata roti putin in jurul unui ax situat in mijlocul axei (de regula, locul unde este angrenata). Astfel se pot obtine trei puncte pentru un boghiu. La al doilea se procedeaza la fel, cu observatia finala ca, pentru stabilitatea finala a locomotivei ar trebui ca unul din boghie sa fie fixat perfect solidar cu corpul locomotivei, iar celalalt sa ramana putin elastic, pentru a se obtine din nou trei puncte.

Revenind la locomotiva noastra, am sa rog pe cineva care are acasa acest model sa verifice felul in care sunt fixate fiecare din axele locomotivei. Daca cumva toate cele trei axe ale boghiului sunt fixate rigid in lagarele lor, aceasta ar explica tinuta de drum rigida a modelului si toate acele "tresariri" inestetice.

O posibila imbunatatire ar fi atunci pilirea lagarelor astfel incat sa se permita joc vertical la doua dintre cele trei osii. Apoi ar urma sa se adauge niste arculete sau lamele care sa apese osiile respective pe sine, permitand ridicarea lor atunci cand rotile trec peste niste denivelari.

Totusi, aceasta masura trebuie facuta cu multa atentie si numai dupa studierea amanuntita a mecanismului interior, fiindca exista riscul ca odata cu "eliberarea" miscarii pe verticala a axei, rotile dintate din interior sa nu mai "calce" corect una pe cealalta!
 
@victorian
Este f. corect ce spui. Eu am remarcat demult ca, la vagoanele lungi (calatori), numai unul dintre cele 2 boghiuri se misca lateral fata de carcasa, celalalt sprijinindu-se in plus pe 2 proeminente laterale care ii limiteaza substantial ruliul - regula celor 3 puncte, nu?

Mai mult, situatia se intalneste si la unele locomotive; in acest fel, cand boghiul liber calca peste inima unui macaz, el se inclina dar nu si locomotiva, cand boghiul solidar trece peste inima, atunci apare si un tremur al intregului vehicul. Daca insa ambele boghiuri sunt libere, fiecare va transmite o zmucitura carcasei la trecerea peste denivelari; in plus, carcasa nefiind solidara cu nici un boghiu, dupa trecerea peste denivelari ea va tinde sa oscileze in continuare. Aceasta situatie am intalnit-o la vagoanele CFR Heris. La al 2-lea boghiu, desi carcasa are acele aripioare laterale, acestea nu ating boghiul; am remediat problema prin simpla inserare a unei saibe mari (2 cm) de grosime potrivita pe axul boghiului.

Revenind la DA:
boghiurile sunt din metal si toate cele 3 axe au joc lateral sus-jos in boghiu :!: , in plus lamelele colectoare apasa pe cantul rotii (in jos) si functioneaza ca un fel de suspensii; iar la randul lor, boghiurile au joc lateral fata de carcasa. Cu alte cuvinte, legatura sine-carcasa este "elastica" si nu prea are cine sa amortizeze oscilatiile. Deci, nici vorba despre o tinuta de drum rigida, ci dimpotriva, prea elastica.
 
Salutare,

Daca discutati despre DA, la modul serios ma bag si eu :D

Ieri am avut ocazia sa vad doua astfel de modele, unul digital - nu ma intrebati prea multe ca je sunt tot pe analog, si unul analog.

Am avut placerea sa le fac rodajul impreuna cu proprietarii si, sincer, mie-mi place modelul chiar daca are boghirile negre si nu are dungi.

Nu ma bagam dar vorbeati despre leganatul locomotivei cand abordeaza curbele si la trecerea peste macaze.

Ambele modele au rulat pe o macheta, in lucru, sumulena (prefaramata sau preformata dupa voia fiecaruia) adica curbe R1 si pante studiate de catre cei de la Noch pentru linii Marklin de ne-am chinuit o gramada pana sa legam traseul asa ca puteam acorda locomotivelor circumsatante.

Nu le-am acordat dar am gasit o modalitate sa eliminam ruliul suparator.

Dupa cum bine stiu posesorii DA-ului CFR caroseria acesteia, asa din doua bucati cum este, se fixeaza cu doua suruburi pe care le gasiti daca rotiti ceva mai mult de boghiuri sau chiar tragand putin in afara de ele.

Am concluzionat ca ruliul poate fi inlaturat prin adaugarea de saibe, cate una pentru fiecare boghiu sau, varianta unuia dintre posesori, modificarea sistemului de prindere al boghiului si folosirea in acest scop a unui surub care sa fie strans cat este nevoie.

Cum am amanunte si fotografii cu modificarea, probabil saptamana viitoare vin cu ele pe forum la rubrica
dac a spus:
DA060 Tillig - imbunatatiri - Topic dedicat posesorilor de DA060 Tillig - interzis carcotasilor

:cafea:

p.s.Mie personal mi-a placut masina
 
@LDH
Si eu cred ca este un model reusit.
Astept cu nerabdare poze cu modificarile aduse boghiurilor.

@IonutTrif
Pentru mine dungile (absenta lor) nu este o problema...

Locomotiva are mufa si spatiu pentru decodor, mai mult, locas si cutie de rezonanta pt difuzor :!: ; decodorul il am de la rally, iar sunetele le-am pus eu, folosind proiectul "KEG 2100".

Iata si, asa cum am promis, valorile CV-urilor optimizate pentru combinatia DA + loksound 3.5 :

BEMF
CV55 (param I) = 8,

Speed Table
CV 5 (viteza max. = 120 km/H0) = 31
CV 2 (viteza min. = 8 km/H0) = 8
CV 6 (viteza medie) = 16

Inertie
CV 3 (accelerare) = 16
CV 4 (decelerare) = 18

Sunete
CV63 (volum general) = 48

Daca nu se inlocuiesc rezistentele inseriate cu ledurile smd, se poate reduce luminozitatea farurilor din:
CV113 (fata) = 2
CV114 (spate) = 2
 
Salut,
Aseara am reusit si eu sa montez decodorul si sa-mi testez masinaria, dupa o saptamana de la achizitionare. Am montat un oval de sine Geoline cu raza R3 si un macaz, sa testez cum ruleaza. I-am facut rodajul in ambele sensuri cate 30 min. Nu a avut nici un balans si nici o trepidatie la trecerea peste macaz. Totusi exista o frecare (nu am reusit sa-i depistez cauza) in momentul in care ia virajul, frecare ce se manifesta la viteza mare printr-un fasait. In rest are un mers lin si silentios. Decodorul cu sunet de la ESU, pentru KEG 2100, este programat din fabrica foarte bine, deoarece locomotiva se misca foarte incet si fara smucituri, avand cursorul Multimous-ului pe pozitia minima.
Asa ca daca vreti concluziile mele:
Plusuri: se desface usor, se monteaza usor si decodorul si difuzorul, ruleaza bine cu conditia ca sinele sa nu aibe denivelari. Este grea si stabila in mers, neavand balans nici in viraje luate cu viteza maxima.
Minusuri: Vopsitoria lasa de dorit. Cred ca nuanta de gri de sub linia alba trebuia sa fie mai inchisa. Boghiurile negre in loc de gri, lipsa dungi negre, lipsa incriptionari conform modelului real. Deasemeni este dificil de lipit literele CFR. Iti trebuie mana de neuro-chirurg. Luminile de la led-uri, razbat prin plasticul acoperisului. Lipsa instructiuni si imagini cu detalii pentru demontare si intretinere, montare accesorii.
Una peste alta sunt multumit, cu toate ca m-a costat decodorul luat inainte cu vreo 4 luni, cat locomotiva si achitata in avans acum un an.
Cu stima,
CotyRC6
 
Poate pune cineva poze cu sistemul de prindere cu suruburi al carcasei?
 
boghiurile se pot vopsi in culoarea dorita.daca apare ND2 chinezesc de la Bachmann,cu siguranta
cineva va avea ideea de a pune boghiurile(excelent realizate) de la ND2 pe DA CFR.
plasticul se poate vopsi cu negru pe interior sau tapetat cu folie de aluminiu,astfel nu va mai fi transparent
si folia poate proteja de eventuale incalziri excesive.
vopsirea o puteti realiza voi,insa numai daca aveti sculele necesare,sau o dati la un atelier unde se pot preta asemenea operatii(fam. savin,magazinul Minitechnik)
 
Cosmin,

Locomotiva ND2 a aparut deja: magazinul acesta din Hong Kong o are deja disponibila. Fara a se intelege ca le-as face reclama, este un magazin de la care am cumparat si eu niste vagoane bavareze scara N acum catva timp, le-am trimis banii si in doua saptamani mi-am avut marfa, totul a fost OK!

Vezi aici:

http://cgi.ebay.com.hk/ws/eBayISAPI.dll?ViewItem&item=370101348050&ih=024&category=806&tc=photo

Uitati-va ca exista si cateva poze de detaliu ale modelului, care arata chiar foarte bine!
 
Buna tuturor!
Si eu am da-ul buclucas venit dupa jdemii de ani la la la
Am observat si eu chestiunea cu balansul, in rest loco merge bine ]; un prim pas dupa cele n demontari, a fost acela de a fixa de lest boghiele: deci o gaurica mica de 1,5 mm sub cardan in dreptul piesei de plastic care tine boghiul si in care se practica o gaura de 1 mm unde va intra un surub de sina PIKO scurtat si pilit un pic; surubul va intra deci din lest spre boghiu asigurand prinderea acestuia; dupa acest pas demontarea insasi a boghielor va fi ceva mai anevoioasa avand in vedere ca trebuiesc scoase cardanele pentru a avea acces la suruburile respective, dar cu un pic de rabdare merge; am sesizat astfel ca balansul suparator a mai scazut; cei ce au demontat deja loco vor fi sezizat deja ca boghiele au un joc mare, prea mare, parte din el datorandu-se si sistemului de prindere in lest prin intermediul celor doua cleme de plastic ale piesei cu pricina - cea in care se da gaura de fixare;
2. Spuneam ca desi scade intru-catva jocul dupa aceasta operatiune, se mai poate trece si la o alta, ce-i drept mai migaloasa, respectiv introducerea in bogiu (asa cum zicea si LDH) a unui surub care sa se infileteze de jos in sus in piesa de plastic buclucasa si prin reglaje simple sa asigure doar o rotatie si un joc suficient functionarii corecte a loco; deci asa ceva cred ca voi face si eu in etapa urmatoare;
3. de asemenea daca te uiti din lateral la boghiu - loco demontata si cu rama de plastic scoasa - se va vedea ca se poate introduce o saiba taiata intre boghiu si piesa care il tine (cea buclucasa), dar de preferat o saiba fina de plastic, una de metal asa de subtire e greu de gasit si poate duce la uzura plasticului acestei articulatii... deci o saiba careia sa-i lipseasca o cincime sa zicem, din circumferinta si care sa intre fortat pe acel ax diminuind jocul boghiului fata de lest si restul loco ca atare...
imi pare rau dar nu am avut timp si mijloace foto pentru a exemplifica cu imagini ce spun aici; oricum mi-e teama sa tot desfac loco ... sa nu cedeze din plasticele ce o compun
In curand voi reveni sper cu alte detalii
Cele bune
Bogdan
 
Salut,

Treaba cu saiba este putin mai complicata deoarece nu este o saiba in adevaratul sens al cuvantului.
Seamana mai mult cu o siguranta si trebuie sa fie, asa cum ai spus, foarte subtire.
Poate o pilire a lestului ar permite introducerea uneia mai groase dar rezultatul poate fi contrar daca suprafata ramasa dupa pilire nu este perfect plana.

Inca nu ne-am bagat mainile, in adevaratul sens al cuvantului, in locomotiva dar urmeaza.
 
ATENTIE!
Daca introduceti o saiba intre 2 suprafete din plastic, indiferent de materialul din care e confectionata saiba, e posibil sa se produca o uzura prematura a celor 2 piese; ideal e ca saiba sa fie din teflon (nu cred ca e posibil datorita spatiului). Singura rezolvare pe care o vad (nu am vazut poze ca sa imi dau seama de situatia exacta) este sa montati o saiba din plastic, care sa aiba un diametru cat mai mare pentru a mari suprafata de contact; se poate pune si putina vaselina intre piese, dar putina.

Puneti si voi o poza, sa vada si ochiul meu; mai exista (teoretic) si solutia rulment, insa, repet, e posibil sa vorbesc prostii, pentru ca nu stiu cum vin alea p-acolo.

Eu nu am vazut locomotiva "live" decat in Gara de Nord, si nici nu o voi avea in colectie prea curand, deoarece inca nu e pe stoc de unde am comandat-o, dar pana vine aia, o sa vina in curand Bachmann ND2, la care promit ca voi face un review complet.

PS: scuze de offtopic
 
Nu ai de ce sa pilesti lestul deoarece saiba trebuie sa intre intre piesa de plastic care se prinde de lest - pe care eu am fixat-o cu un surub dupa cum am mai spus deasupra - si boghiu; deci : lest metalic - boghiu metalic prinse intre ele cu beleaua de piesa de plastic de unde vine jocul.
Cele bune
Bogdan

 
O alta solutie ar fi montarea unui dispozitiv ca cel din imagine , vezi incercuirea cu rosu .
La unele locomotive roco pe capul de la angrenajul cu melc sunt puse doua lamele elastice care au dublu rol , aduc boghiul in linie dreapta fata de axul longitudinal al locomotivei si doi stabilizeaza acel balans nedorit pe sine al locomotivei .