• Forumul este in proces de upgrade!

Automotoare care au circulat sau care circula in Romania

Gam3

Well-Known Member
Membru personal
#21
Susenii Birgaului, iunie 2017.

Interregional Calatori
VT 928 481 si 628 493




97-0410-7


57-0574-4 si 57-0402-8
 

Gam3

Well-Known Member
Membru personal
#22
"Inaugurarea caii ferate Salva Viseu. 1949"


"Inaugurarea podului peste Dunare intre Romania si Bulgaria (Podul Prieteniei), Giurgiu-Ruse. 1954"

 

Gam3

Well-Known Member
Membru personal
#24
Poate in timp gasim niste imagini mai bune si ne lamurim. Am mai vazut o imagine cu o bucata din automotorul care seamana cu Regalul dar nu mai stiu unde. Era tot la inaugurarea podului peste Dunare.
 

catalin

Well-Known Member
#25
Buna Florin,

este Regalul...devenit Automotorul Republican dupa 1947... Din ce observ este vopsit in doua nuante (rosu/albastru ???). Pacat ca nu a supravietuit pana astazi.
 

AlexD

Active Member
#27
flo82 post_id=96856 time=1280597199 user_id=1358 a spus:
Pe teritoriul actual al Romaniei, primele trenuri automotoare au circulat in Transilvania, aflata pe atunci sub ocupatie austro-ungara. [...] In 1906 primele trenuri automotoare incep sa circule pe linia Arad-Cenad.
Trebuie sa corectez aceasta informatie. Daca nu cumva au existat si altele, care au circulat mai devreme, primele automotoare de pe teritoriul de azi al României au fost cele Ganz cu abur de pe linia Brasov-Satulung (2 in 1903, alte 2 in 1904).
 

catalin

Well-Known Member
#28
In primul rand este o informatie inedita si (tinand cont de demersul vostru de cercetare) sunt convins ca si corecta.
Eu am gasit diverse variante... 1904 ... 1908. Foarte interesant !
 

AlexD

Active Member
#29
Prin protocolul din 27 noiembrie 1902, consiliul orăşenesc a aprobat introducerea vagoanelor-automotor pe linia de tramvai. Drept urmare, în 1903 au fost cumpărate primele automotoare cu abur de tip 1A′-1, care au fost denumite Motorkocsi 1 şi Motorkocsi 2 şi au fost introduse în circulaţie în ziua de Rusalii, pe 31 mai [...] În vederea trecerii la folosirea vagoanelor automotoare, Ministerul Comerţului a transmis pe 20 mai 1903 regulamentul de circulaţie aprobat, iar pe 29 mai a avut loc inspecţia tehnică a circulaţiei cu automotoare pe linia Braşov – Satulung.
Cu toate acestea...
De ale tramvaiului. Direcţia c. f. locale anunţă că automotoarele vor circula în zilele de 15 şi 16 August [1903] conform ordinei publicate, iar începând de la 17 August vor circula şi în zilele de lucru [...] Celelalte circulări ale automotoarelor publicate în mersul trenurilor se suspendează. Spre orientarea publicului, se aduce la cunoştinţă că automotoarele circulă deocamdată numai ca încercare şi direcţia îşi dă, ce e drept, toată silinţa de a servi publicul exact, circularea însă până în momentul de faţă nu poate fi considerată cu desăvârşire asigurată. (articol în Gazeta Transilvaniei)
 

AlexD

Active Member
#31
Asa este, e cel din stanga suprins candva dupa 1908. Exista multe poze cu automotoarele brasovene. Totusi se pare ca ceva n-a mers bine, pentru ca destul de repede s-a renuntat la ele. Unele au fost transformate in vagoane, altul in automotor diesel.
 

catalin

Well-Known Member
#33
nu de fum era necazul... transformarea acestor motoare in remorci s-a realizat si pe CFPV in Regat...sa dau doar un exemplu unde fumul si gabaritul nu erau probleme.

Din ce stiu problema lor a fost capacitatea redusa de transport. Aveau motoare de 35-50 CP ( cele livrate in 1903 la Brasov aveau doar 35 CP). Asta inseamna ca dupa automotor se mai agata maxim o remorca..

Poate cele de 50 suportau 2 remorci...

o locomotiva “dulap” desi pare mult mai mica si fragila o vedem des in poze cu 2-3 vagoane de calatori dupa. Plus ceva marfa...

Daca locomotiva se defecta sau era imobilizata la ateliere, vagoanele se puteau utiliza cu o alta masina. La automotor, imobilizarea lui la o revizie limita automat si capacitatea de transport calatori deci pierderi ptr companie.

Automotoarele de acest tip erau pur si simplu mai putin eficiente, fapt ce a dus repede la transformarea lor in remorci...

Nu mai stiu...scriu din memorie... dar parca automotoarele astea aveau doar un post de conducere si trebuiau intoarse la capat...alta buba.... deloc de neglijat in aglomerarile urbane, fie ele si de sec 19...
 

AlexD

Active Member
#34
ICRA post_id=166995 time=1541799022 user_id=1819 a spus:
Bănuiesc că pe actuala Mureșenilor principalul vinovat a fost fumul și lățimea străzii !?!
In principiu fumul si mizeria au determinat proprietarii de case de pe Vamii/Muresenilor (printre cei mai bogati si influenti din oras) sa ceara interzicerea circulatiei in 1922. Cam acelasi lucru s-a petrecut si in 1938, cand noii potentati de dupa razboi, care isi construisera vile pe Calea Victoriei/B-dul 15 Noiembrie, au cerut scoaterea sinelor pana la Fabrica de Ciment. Insa marii industriasi care aveau fabrici in Blumana au avut un cuvant greu de spus in treaba asta si pana la urma s-au scos sinele numai pana la Piata Schiel/Hidromecanica. Apropo, pentru cei care cunosc realitatile brasovene... Sinele au fost scoase cu hei-rup, in ciuda protestelor societatii caii ferate (au si castigat procesul dupa aceea, dar razboiul n-a mai permis punerea in practica a sentintei de remontare a sinelor), fiind lasate de izbeliste 2 vagoane in gara Promenada, care au trebuit remorcate cu un tractor si duse la Schiel. Suna cunoscut?
catalin post_id=166997 time=1541831277 user_id=237 a spus:
Nu mai stiu...scriu din memorie... dar parca automotoarele astea aveau doar un post de conducere si trebuiau intoarse la capat...alta buba.... deloc de neglijat in aglomerarile urbane, fie ele si de sec 19...
Ai dreptate, ele trebuiau intoarse la capete. La Bartolomeu si Gara Brasov existau placi turnante, insa la Satulung a trebuit sa fie construit un triunghi de intoarcere, inlocuit ulterior tot cu o placa turnanta. Ce se intampla in Piata Sfatului? Ei bine profitau de o prevedere in regulamentul special de exploatare care permitea mersul cu spatele pe o distanta scurta si cu viteza mica si intorceau automotorul la triunghiul mare din Bulevardul Rudolf/Ferdinand.
 
Sus Jos