Material rulant din Moldova

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"

flo82

Well-Known Member
Trenulist
13 Mai 2010
257
27
Husi
LOCATION
Husi
Am gasit cateva date despre materialul rulant din Basarabia si nordul Bucovinei pe un site "Railways Romania". Din pacate mai multe date nu stiu si daca ma poate ajuta cineva
1. Locomotive diesel-electrice
-3TE10M, locomotiva compusa din maxim trei unitati, puterea unei unitati fiind de 3.000 cp (deci, in total, 9.000 cp)
A fost produsa la uzinele din Vorosilovgrad (acum Lugansk- Ucraina; o fabrica de locomotiva mai exista si in Kolomna-Rusia).
-M62, locomotiva "single"
-TSCHME3, produsa in Cehia, adaptata pentru ecartamentul larg
Ca aspect exterior este monocabina, semanand cu LDH-urile noastre.
Toate aceste trei locomotive au formula osiilor Co-Co, cupla automata SA3.
Schema de vopsire este, de obicei, verde.

2.Automotoare diesel
Un singur tip- "D2", produs in Ungaria. Este format din 4 vagoane, din care doua vagoane-motor si doua remorci. Are 16 osii, schema de vopsire fiind rosu-galben (in cazul celor a CFM) si alb-albastru (in cazul celor apartinand cailor ferate ucrainene UZ)

3.Vagoane de calatori
Cel mai cunoscut tip este cel "Amersdorf"- vagon de dormit si cuseta. Boghiul este asemanator (cel putin ca aspect exterior si tip de suspensie- arcuri spiralate) cu "Minden-Deutz"-ul nostru. Se remarca sistemul de incalzire (cu cazan de pacura/carbuni, si tevi prin care circula apa calda), dar si o tabla mai rezistenta.
Greutatea vagonului este de 47 tone, si este singurul vagon a CFM care mai pastreaza tampoanele. Schema de vopsire era cu verde (inainte de 1991), iar mai recent cu albastru.
A fost produs intai in fosta RDG, iar apoi si la uzinele din TVER.

4.Vagoane de marfa
Toate vagoanele de marfa a CFM sunt pe boghiuri "Diamont".

Astea-s toate datele pe care le-am putut afla despre materialul rulant din Basarabia si nordul Bucovinei. Daca mai stie cineva alte amanunte il astept cu placere.
 
Caile ferate din Basarabia

<t>In a doua parte a secolului 19, chiar daca mai incet decat cea din alte tari, si economia din Basarabia incepe sa se dezvolte. Astfel, exportul produselor agricole basarabene (grau, porumb, struguri, fructe, carne, animale, etc) creste.<br/>
Astfel, era necesara constructia unei cai ferate care sa faciliteze exportul acestor produse, prin cel mai apropiat port, care era Odessa.<br/>
In 1844, guvernatorul de atunci al Basarabiei, pe nume contele Mikhail S. Vorontsov, propunea construirea unei cai ferate intre Odessa si Parcani (langa actualul oras Tiraspol), pe care tractiunea vagoanelor sa se faca cu cai.<br/>
In 1869 lucrarile de constructie a primei cai ferate din Basarabia sunt incepute de catre „Compania Cai Ferate Odessa-Kiev”, in ianuarie 1871 este terminat podul peste Nistru la Tighina, iar, la data de 15/28 august 1871, primul tren sosea in statia Chisinau, o data cu terminarea constructiei liniei ferate Odessa- Razdelnaja- Kuciurgan- Tiraspol- Tighina- Chisinau.<br/>
In 1875 este inaugurata si linia ferata Chisinau- Ungheni, care asigura legatura cu Romania.<br/>
Cu ocazia razboiului ruso/romano-turc, dintre anii 1877-1878, este construita, in numai 3 luni de „munca fortata”, linia ferata Galati- Giurgiulesti- Reni- Basarabeasca- Cainari- Tighina, lunga de 305 km, fiind inaugurata la 3/16 noiembrie 1877.<br/>
Alte linii ferate, construite pana in 1917 (sub administare ruseasca) sunt:<br/>
-Bojan (unde se realiza racordarea cu caile ferate <br/>
Austro-ungare STEG)- Noua Sulita- Lipcani- Kelmenti<br/>
Ocnita- Otaci/Moghilev (cu pod peste Nistru)- spre<br/>
Jmernika, in decembrie 1893;<br/>
-Ocnita- Rediul Mare- Balti Slobozia<br/>
Accelasi an.<br/>
-Balti Slobozia- Floresti- Rezina- Rabnita- Colbasna<br/>
Spre Slobitka, cu pod peste Nistru si primul tunel<br/>
Feroviar din Basarabia, intre statiile Lypcha- Mateutsy, in lungime de 165 m. Linia a fost inaugurata in august 1894.<br/>
Astfel, la 1900, in Basarabia existau 850 km cale ferata.<br/>
Alte linii sunt:<br/>
-1914-1917: Balti Slobozia- Hiliuti- Ungheni<br/>
Basarabeasca- Arciz- Cetatea Alba <br/>
(„Akerman”)- Bugaz- spre Iliicivsjk<br/>
, Velikodolinske, Odessa, cu pod<br/>
Peste Nistru.<br/>
Kelmenti- Nistru, spre Kamjanec Podil-<br/>
-ski, cu pod peste Nistru.<br/>
Valul lui Traian (la sud de Taraclia)- De-<br/>
-barcader.<br/>
<br/>
Asadar, in 1917, existau pe teritoriul Basarabiei 1.040 km de cale ferata (in totalitatea linie larga de 1524 mm), masurata pana la: Ungheni, Giurgiulesti, Bugaz, Tighina, Rezina, Otaci, Nistru si Bojan.<br/>
<br/>
Insa, infrastructura acestei retele feroviare era precara. La constructia liniilor a primat interesul militar, inaintea celui economic, astfel ca multe linii au fost realizate cu rampe mari, curbe stranse si pe trasee prost alese, supuse inundatiilor.<br/>
Traversele erau din lemn de esenta moale, de multe ori fiind asezate direct pe nisip, fara un terasament solid. Podurile erau poduri provizorii, din lemn, si in plus, din motive ramase necunoscute, antreprenorii rusi au evitat sa execute tunele, preferand sa faca serpuiri de trasee.<br/>
Materialul rulant era slab calitativ si insuficient. In 1917 circulau pe caile ferate basarabene 29 de locomotive, abia suficiente pentru asigurarea unui tren de fiecare linie.<br/>
Cel mai bun tronson era linia Ungheni-Chisinau, pe care se putea circula cu maxim 30 km/h, si numai unele trenuri speciale se apropiau de 40 km/h.<br/>
Locuintele personalului de servici erau putine si insalubre, liniile de garare erau putine. Garile erau situate departe de localitati, iar cantoanele erau foarte putine.<br/>
<br/>
La data de 27 martie/9 aprilie 1918, „Sfatul Tarii”, intrunit la Chisinau, prin vointa liber exprimata a majoritatii populatiei basarabene, decide, in unanimitate, unirea Basarabiei cu tara-mama Romania. Prin decretul regelui Ferdinand 1, nr. 842 din 22 aprilie 1918, este consfiintita unirea Basarabiei cu Romania.<br/>
Caile ferate din BASARABIA trec in administrarea „Directiei Generale a Cailor Ferate Romane”- regionala CFR Iasi.<br/>
<br/>
Dupa unire, statul roman a cheltuit sume importante de bani pentru intarirea si consolidarea acestor linii ferate.<br/>
Astfel, intre anii 1921-1923 caile ferate din Basarabia sunt reconstruite cu ecartamentul normal (1435 mm).<br/>
O alta problema urgenta era construirea unor noi linii ferate de legatura intre Romania si Basarabia, caile ferate din Basarabia (construite anterior anului 1918) fiind realizate in concordanta cu interesele tarii careia i apartinusera- Rusia.<br/>
Sub administratia romaneasca, s-au construit in Basarabia urmatoarele 3 linii de cale ferata:<br/>
-Basarabeasca- Prut- Falciu<br/>
-Arciz- Ismail<br/>
-Raveica- Cainari<br/>
Linia a fost construita in anii 1924-1931, avea o lungime de 44,5 km, raze minime in curba de 400 m, declivitatea maxima de 12 la mie, 4 statii (Emental, Botna, Baltati, Broasca) si 12 cantoane. Pentru aceasta linie s-au sapat 1.000.000 mc terasamente, s-au construit 28 de poduri si podete (in lungime de 178 m) si un tunel de 689 m, intre statiile Baltati-Broasca. Fiecare kilometru a costat 9.000.000 lei (la cursul din 1940), si linia a scurtat drumul dintre Chisinau si sudul Basarabiei cu 65 km.<br/>
De fapt, aceasta cale ferata facea parte dintr-un proiect mai amplu- asa numita „magistrala de est”- Chisinau- Orhei- Balti- Soroca- Otaci, dar care nu s-a mai realizat.<br/>
In 1940, reteaua feroviara din Basarabia avea 1218 km linie normala, cu 97 de gari in functiune. Legatura dintre acestea era asigurata de 3060 km fire telegrafice si 3050 km fire telefonice.<br/>
De asemenea, tot sub administratie romaneasca, s-a construit singura linie de cale ferata ingusta din Basarabia, cu ecartament de 760 mm. Linia, construita la putin timp dupa 1918, pleca de la fosta halta de miscare Podgoriile Husului HM, strabatea Dealul Sara, trecea prin capatul Husului peste drumul Husi-Duda (in zona „Carta”), cobora paralel cu actuala strada Ana Ipatescu, trecea prin spatele cimitirului, apoi prin spatele fabricilor, urma soseaua Husi-Albita, trecea podul peste Prut, in Basarabia trecea prin localitatile Cateleni, Tanjelesti, Nisporeni, Varzaresti, Doina, Lucova, Vorniceni, si se unea cu linia Ungheni- Chisinau la statia Bucovat. Linia este desfiintata si demontata in perioada 1940-1944.<br/>
<br/>
In afara de constructia de linii, lucrari masive se fac pentru consolidarea lor: consolidarea terasamentelor, inlocuirea traverselor din lemn de brad cu cele din lemn de stejar, inlocuirea podurilor provizorii din lemn cu cele definitive din metal sau beton-armat, majorarea tipului de sina la 30 si apoi 40 kg/ml, introducerea sistemelor mecanice de semnalizare (semnale „Banovici” si asigurarea cu incuietori simple cu chei a macazurilor), etc. Aceste lucrari s-au executat pe toate liniile basarabene, in special pe liniile: Ungheni- Hiliuti- Balti Slobozia, Ungheni- Chisinau- Tighina, Reni- Basarabeasca- Artiz- Cetatea Alba, Basarabeasca- Prut- Falciu. Calea ferata, in zona Varnita- Tighina este reamplasata. <br/>
Si materialul rulant se imbunatateste semnificativ.Astfel, daca in 1919 circulau in Basarabia 29 de locomotive, abia suficiente pentru asigurarea unui tren de fiecare linie, in 1920 circulau 130 de locomotive. In 1919, pe linia Ungheni- Chisinau circula un singur tren zilnic, in 1940 pe acceiasi linie, circulau 5 perechi de trenuri zilnice.<br/>
In 1940, Basarabia era legata prin vagoane directe cu Bucurestiul, prin trenuri rapide si accelerate. De asemenea, vagoane directe legau Chisinaul cu Clujul, iar, vara, Bugazul era legat, cu vagoane directe, de Cernauti.<br/>
Pe langa sporirea numarului trenurilor de persoane, s-au infiintat si trenuri de marfa cu mersuri rapide, pentru usurarea circulatiei produselor basarabene (cereale, sfecla de zahar, soia, fructe, animale, etc.)<br/>
Pentru intretinerea acestui material rulant, existau 15 revizii de vagoane, precum si un atelier principal de vagoane si locomotive la Tighina.<br/>
In urma acestor ample lucrari, s-au scurtat timpii de mers a trenurilor. Astfel, daca in 1919 distanta Chisinau-Galati se parcurgea in 19 ore si 13 minute, in 1925 acceiasi distanta se parcurgea in 11 ore si 23 minute, iar, in 1939, in numai 8 ore si 25 minute.<br/>
In primii ani de dupa unire, o problema importanta era aceea a personalului feroviar din Basarabia. Acesta, in majoritatea lui, necunoscand limba romana, si pregatit pe baza altor reglementari decat cele a CFR, contribuia la agravarea situatiei. Insa, in scurt timp, statul roman a luat masurile corespunzatore, si ceferistii din Basarabia si-au adus o contributie importanta la progresul economic a regiunii.<br/>
In concluzie, cat s-au aflat sub administratie romaneasca, caile ferate din Basarabia si-au adus o contributie importanta la progresul economico-social a regiunii si a Romaniei Mari.<br/>
Din pacate, datorita faptului ca frontiera romano-sovietica pe Nistru a ramas inchisa pana in 1936, nu s-a putut valorifica la maximum potentialul cailor ferate basarabene, ca punte de legatura intre estul si vestul Europei, prin statiile romanesti de frontiera: Nistru, Otaci, Rezina, Tighina si Bugaz.<br/>
In perioada interbelica, statul roman a executat lucrari la linii ferate, poduri, cladiri de exploadare, la instalatii de asigurare si semnalizare a circulatiei feroviare, la constructii de locuinte pentru functionarii CFR, la material rulant si la intretinere linii in valoare de aproape doua miliarde lei (la cursul din 1940).<br/>
<br/>
In urma notelor ultimative adresate de URSS Romaniei, la 26-28 iunie 1940, URSS ocupa Basarabia. Aceasta va fi eliberata de armata romana (aliata cu Germania nazista) in iunie-august 1941, fiind reocupata de URSS in martie-mai 1944. Astfel, Romania pierdea 1218 km cale ferata, o parte insemnata din materialul rulant (inclusiv 15 automotoare), iar ceferistii din Basarabia au fost supusi la persecutii si abuzuri din partea autoritatilor sovietice, multi dintre ei luand calea Siberiei.<br/>
<br/>
In august 1940, si apoi in 1944, pe o parte din teritoriul Basarabiei, se constituie (prin forta si dictat) „Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca”, una dintre cele 15 republici unionale, care forma fosta URSS.<br/>
Partea de nord a Basarabiei (judetul Hotin) , sudul Basarabiei, nordul Bucovinei, tinutul Herta si insula Serpilor sunt incluse in „Republica Sovietica Socialista Ucraineana”.<br/>
Absurditatea acestor granite,trasate de dictatorul de atunci a URSS, I.V.Stalin, va deveni pregnanta dupa destramarea URSS, in 1991.<br/>
<br/>
Dupa 1944, caile ferate din Basarabia sunt integrate in reteaua feroviara sovietica- SZD. In 1944, situatia cailor ferate basarabene era dezastroasa, ca urmare a distrugerilor provocate de razboi. Astfel, 20 % din retea era complet distrusa, la fel 30 de statii, 50 % din cladiri, poduri, 100 km de linie, 90% din utilaje si 30 % din instalatiile de comunicatii dintre statii.<br/>
Pana la sfarsitul anului 1944 sunt trecute pe ecartament larg, de 1524 mm. In anul 1946 incep lucrarile de reconstructie, in 1948 fiind inaugurata actuala cladire a garii Chisinau (arhitect L.I.Ciuprin, consultant A.V.Sciusev ), cu o arhitectura deosebita.<br/>
Anii 50’, sunt ani grei pentru caile ferate din Basarabia. Acest lucru se datoreaza mai multor factori: distrugerile provocate de razboi, faptul ca eforturile autoritatilor sovietice de la aceea vreme erau indreptate in directia inarmarii, lipsa personalului, etc.<br/>
Totusi, se reuseste reconstructia podurilor peste Prut si Nistru.<br/>
In 1953, dupa moartea dictatorului sovietic I.V.Stalin, la conducerea URSS vine Nikita Hrusciov, care, in raportul secret al celui de-al 20-lea Congres al PCUS (Partidul Comunist al URSS), condamna crimele si ororile epocii staliniste. Tot acum, in 1956, incep sa fie eliberati o parte din detinutii politici, lucru care va creea un surplus de forta de munca.<br/>
Un alt factor important a fost si continuuarea politicii de industrializare, dar, poate si mai important pentru Basarabia, a fost mutarea accentului de pe industria grea pe industria bunurilor de consum si pe cea alimentara. Astfel, se construiesc in Basarabia noi complexe agro-industriale si fabrici de prelucrare a produselor alimentare. De remarcat, ca, spre deosebire de Romania, unde prelucrarea produselor alimentare a fost concentrata in mediul urban (prin intermediul ICIL si IRIC), in Basarabia se infiinteaza fabrici de prelucrare a alimentelor si in mediul rural, contribuind la dezvoltarea localitatilor rurale- asa numitele „orasele”, centre raionale.<br/>
Un lucru pozitiv a fost si dezvoltarea activitatii inovatorilor, in special in randurile „Komsomolului”.<br/>
Dupa venirea la conducerea URSS a lui Leonid Brejnev (1964-1982), accentul se pune din nou pe industria grea si pe inarmare, birocratia creste, iar sistemul sovietic este tot mai anchilozat, pe masura ce „ortodoxia” de partid si de stat sporeste, iar fenomenul „stagnarii” afecteaza toate sectoarele societatii sovietice. Aceasta situatie se mentine si sub conducerea efemera a lui Iuri Andropov (1982-1984), Constantin Cernenko (1984-1985) si Andrei Gromanko (1985-1988), pana la venirea la conduc In privinta constructiei de noi linii de cale ferata in Basarabia, dupa 1944, sub ocupatie sovietica, s-a reusit constructia numai a patru linii de cale ferata, pe distante scurte, nesemnificative. Acestea sunt:<br/>
-Hiliuti- Glodeni;<br/>
-Rediul Mare- Cupcina<br/>
-Camenca- Rotari<br/>
-Prut- Cahul.<br/>
Lungimea totala a acestor sectoare de linii este de km.<br/>
De asemenea, la intrarea in statiile Ocnita, Balti-Slobozia, Ungheni, Tighina 1, Basarabeasca, Artiz, Sadagura si Luzhany sunt construite racorduri de cale ferata, care elimina rebrusarea trenurilor in aceste statii.<br/>
Insa, pe de alta parte, s-au desfiintat si doua linii de cale ferata, construite sub administratie romaneasca:<br/>
-Raveica- Cainari.<br/>
Dupa 1944, autoritatile sovietice demonteaza sinele si traversele, dar terasamentul s-a pastrat in conditii bune pana astazi.<br/>
-Podgoria Husi- Leuseni- Bucovat<br/>
Linie ingusta de 760 mm, desfiintata si demontata din teren dupa 1940-1944.<br/>
<br/>
In privinta infrastructurii, se procedeaza la consolidarea terasamentelor, a podurilor, se introduc traversele de beton in locul celor de lemn, se introduce sina de tip greu 60 si 65 kg/ml, pentru a permite circulatia grelelor locomotive sovietice (care ating si 414 tone). Ca sistem de prindere sina-traversa se folosesc crampoanele.<br/>
Se organizeaza mai bine si activitatea de intretinere a liniilor ferate, sectiile de linii fiind dotate cu utilaje mecanizate.<br/>
Insa, din pacate, nu s-au realizat lucrari de corectare a rampelor si razelor in curba, lucru care a facut ca viteza trenurilor (chiar in condtiile cand liniile erau bine intretinute) sa fie destul de scazuta. Astfel, viteza maxima, chiar a trenurilor exprese internationale, era de 40 km/h pe tronsonul Vadu Siretului- Cernauti si cca 70-80 km/h, pe tronsonul Ungheni-Chisinau (desi viteza maxima proiectata a acestei linii era de 110 km/h). Linia este dublata.<br/>
Sunt construite si numeroase pasaje denivelate sosea-cale ferata.<br/>
Edificativa pentru situatia cailor ferate din Basarabia, sub ocupatie sovietica, este starea liniei Ungheni-Chisinau: lungime 108 km, echipata cu instalatii CED (centralizare electrodinamica si bloc automat de linie) din 1971, viteza maxima proiectata 110 km/h, tonajul maxim a trenurilor 3200 tone (Chisinau-Ungheni) respectiv 2200 tone (Ungheni- Chisinau), declivitate maxima 23 mm/m, sarcina maxima admisa pe osie: 23,5 tone, lungimea utila a liniilor din statii: 400-800 m.<br/>
In privinta lucrarilor de dublare a liniilor de cale ferata din Basarabia, s-a reusit dublarea a numai 153 km de linie ferata. Liniile ferate dublate din Basarabia sunt:<br/>
-Ungheni- Chisinau<br/>
-Tighina 1- Tiraspol- Kuciurgan (frontiera cu Ucraina)<br/>
In privinta liniilor electrificate, singura linie ferata electrificata din Basarabia este tronsonul Bugaz (Zatoka)- Bilhorod Dnistrovskyi (Cetatea Alba), tronson pe care circula locomotivele electrice „VL-80C”.<br/>
In privinta instalatiilor de manipulare a marfurilor, acestea sunt mecanizate (poduri rulante, electrostivuitoare, benzi rulante, elevatoare, utilizarea transcontainerelor, etc.), sunt marite si extinse liniile de manevra din principalele statii (Ungheni, Balti-Slobozia, Ocnita, Rabnita, Tighina 1, Tiraspol, Basarabeasca, Cahul, Cernauti, Bilhorod- Dnistrovskyi, Reni, Ismail, etc), de obicei statiile mari avand pana la 15 linii. Dintre statiile nou construite amintim: Visterniceni (pentru a deservi platforma industriala din estul Chisinaului), Tighina 2, Reni 2, etc. La Chisinau este construit un triaj cu 18 linii si frane automate de cale.<br/>
Dupa 1960 si pana in 1967 sunt realizate si statiile de translatie de la Ungheni si Vadu Siretului, care elimina transbordarea calatorilor si marfurilor. Totusi, aceasta operatiune (de schimbare a boghiurilor de pe ecartament normal pe ecartament larg si invers )dureaza cca 2-3 ore.<br/>
In privinta sistemelor de semnalizare, se introduce pe scara larga „centralizare electrodinamica cu relee”- CED-CR2. Sunt organizate sectii pentru intretinerea acestor sisteme.<br/>
In mai 1961, prima locomotiva diesel-electrica „3TE10M”, produsa la uzina Vorosilovgrad (acum Lugansk-Ucraina), intra in parcul depoului Balti-Slobozia.<br/>
Aceasta locomotiva este una dintre cele mai puternice locomotive diesel-electrice din lume, este formata din 3 unitati (18 osii in total), are o putere totala de 9.000 cp (fiecare unitate dezvolta 3.000 cp), si cantareste 414 tone.<br/>
O varianta a acestei locomotive este locomotiva diesel-electrica „2TE10L” (doua unitati).<br/>
De asemenea, se mai utilizeaza locomotiva diesel-electrica „M62” (produsa la acceleasi uzine; 6 osii, doua posturi de comanda), locomotiva diesel-electrica „Tschme3” (produsa in Cehia; 6 osii, monocabina) si trenurile automotoare diesel „D2”, produse la uzina „Ganz”- Budapesta (Ungaria). Acestea au patru unitati (din care doua capete motoare), transmisie mecanica, si 16 osii.<br/>
Asadar, se utilizeaza in Basarabia urmatorele tipuri de locomotive diesel-electrice:<br/>
-3TE10M (made in Ucraina)<br/>
-2TE10L (made in Ucraina)<br/>
-M62 (made in Ucraina)<br/>
-Tschme3 (made in Cehia)<br/>
-D2, tren automotor diesel (made in Ungaria).<br/>
In privinta vagoanelor de calatori, se utilizau diverse tipuri (produse la uzinele din Rusia), ca vagoane de clasa, de bagaje si bar-restaurant. <br/>
Ca vagoane de dormit si cuseta s-au utilizat diverse tipuri (inclusiv „WLAB” si „WLAA””), insa, fara indoiala, cele mai cunoscute tipuri de vagoane de calatori din Basarabia sunt si astazi cele cunoscute sub denumirea „Ammersdorf”- vagoane de dormit. Acestea au fost produse, in anii 80’, la uzinele „DWA”, din fosta RDG, in anii 80’. Se remarca tabla groasa, boghiurile sunt de tip „<br/>
„, au 9 compartimente a cate 4 paturi (la clasa a doua) si doua paturi (la clasa 1), coridorul incepe de la jumatatea transversala a vagonului, mergand oblic spre dreapta cativa metri. Au generator electric la boghiu, sistem propriu de incalzire (cazan cu carbune sau pacura si tevi cu apa calda), frana cu circuit simplu si nemoderabila la defranare. Vopsirea exterioara „traditionala” este verde.<br/>
Aceste tipuri de vagoane au fost produse si la uzinele „Tverskoy Vagonostroitelny Zavod”, din Tver, Rusia.<br/>
In privinta vagoanelor de marfa, se utilizeaza in special cele acoperite, frigorifice, descoperite, pentru transportul pietrei, vagoanele-cisterna, etc. Toate vagoanele de marfa a SZD erau dotate cu boghiuri „Diamont”, cu cadru turnat, cu osii cu rulmenti sau cu cuzineti, cu frana asimetrica (saboti numai pe o parte a rotii).<br/>
Pentru intretinerea acestui material rulant, sunt infiintate depouri de locomotive si automotoare, si statii („depouri”) de domiciliul si revizii de vagoane, dotate cu utilaje mecanizate.<br/>
In privinta cladirilor tehnice si administrative, principalele statii sunt reconstruite. In afara de noua gara Chisinau (inaugurata in 1948, in stil arhitectonic traditional rusesc), alte statii reconstruite sunt: Ungheni-gara internationala, Ungheni-gara interna, Tighina 1, Reni, Tiraspol, etc. Este organizat serviciul de intretinere a acestor cladiri.<br/>
In privinta personalului feroviar din Basarabia, in anii 60’- 70’, acesta era adus din alte republici unionale a fostei URSS (in special din Ucraina, Rusia).<br/>
La data de 31 august 1983 este infiintat „Colegiul Tehnic Feroviar Balti” (liceu industrial), care a pregatit personal operativ in domeniul transporturilor feroviare.<br/>
La inceput, existau numai doua specializari: „Exploadarea traseului feroviar” si „Automatica si telemecanica”. Durata de studii era de 4 ani, pe baza mediilor celor 8 clase.<br/>
In 1990 aceasta este reorganizat in „Scoala feroviara”, unde se pregateau specialisti in urmatoarele meserii: ajutor mecanic locomotiva/tren automotor, impegat miscare clasa 4, brigadier a traseului feroviar (revizor de cale), maistru al traseului feroviar si insotitor a vagoanelor de calatori.<br/>
„Colegiul Tehnic Feroviar Balti” este reinfiintat prin hotararea guvernului Republicii Moldova, nr. 545 din 26 august 1993, si in 1998 este transferat sub autoritatea Ministerului Educatiei, facand parte din „Universitatea Tehnica a Moldovei”.<br/>
Prin hotararea Colegiului Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului a Republicii Moldova, nr.264, din 15 septembrie 2006, „Colegiul Tehnic Feroviar Balti” este acreditat la specialitatea „Transport feroviar”, certificat de acreditare nr. AC-0101.<br/>
Activitatea didactica este organizata in invatamant la zi si invatamant cu frecventa redusa, iar durata studiilor la sectia „zi” este de 2 ani pentru absolventii de liceu si scoala medie de cultura generala, si 4 ani pentru absolventii de gimnaziu, si indeplineste pregatirea specialistilor in urmatoarele ramuri:<br/>
-Transport feroviar<br/>
-Informatica<br/>
-Contabilitate<br/>
Multi absolventi ai „Colegiului Tehnic Feroviar Balti” lucreaza in functiile de: impegat de miscare, dispecer de manevra si trenuri, sefi de gara, maistri si brigadieri ai traseului feroviar, electromecanici superiori, si majoritatea, paralel cu munca, isi continuua studiile la „Institutul de Ingineri ai Transporturilor”, din Dnepropetrovsk, Ucraina, pentru a-si ridica nivelul pregatirii profesionale.<br/>
„Colegiul Tehnic Feroviar Balti” are 36 de profesori.<br/>
<br/>
Sunt infiintate mai multe spitale (pentru verificarea si testarea personalului feroviar), si este construit „Palatul de Cultura a Feroviarilor” din Chisinau.<br/>
<br/>
In privinta organizarii, in timpul URSS, caile ferate din Basarabia si nordul Bucovinei erau subordonate „Ministerului Cailor Ferate al URSS”- „Caile Ferate Sovietice” SZD.<br/>
La data de 15 iulie 1979, caile ferate din Basarabia obtin o oarecare autonomie, prin infiintarea diviziei „MZhD” a SZD.<br/>
In perioada 1946-1991, dupa unele informatii, autoritatile sovietice ar fi investit in caile ferate basarabene suma de peste 3 miliarde ruble, realizandu-se cca 600 de obiective de investitii.<br/>
<br/>
Principalele categorii de produse, transportate pe calea ferata erau: la primire: combustibili, masini-unelte, unele bunuri electrocasnice si de consum, mijloace de transport, etc, si la expediere: produse agricole, materiale de constructie, unele bunuri industriale (aragaze, televizoare, tractoare agricole, motopompe), etc.<br/>
In privinta traficului de calatori, acesta era destul de intens, din mai multe motive: pretul accesibil al biletelor, nivelul de trai destul de bun a populatiei, faptul ca erau foarte putine curse auto pe distante mari si spre celelalte republici unionale, iar din aeroportul Chisinau nu existau curse aeriene externe, pana in 1990.<br/>
Prin Basarabia treceau trenuri internationale, care asigurau legatura URSS cu Romania si Bulgaria.<br/>
Sunt infiintate mai multe agentii de voiaj feroviare, pentru deservirea calatorilor.<br/>
<br/>
Dupa destramarea URSS si proclamarea independentei de stat a Republicii Moldova, la 27 august 1991, si a Ucrainei, tot in 1991, caile ferate din aceste zone sunt reorganizate.<br/>
Caile ferate din nordul Bucovinei si sudul Basarabiei (in sudul Basarabiei- liniile ferate Basarabeasca- Artiz- Bilhoroh Dnestrosky- Zatoka si Artiz-Ismail) trec in administrarea cailor ferate ucrainene- UZ.<br/>
„Intreprinderea de Stat Calea Ferata a Moldovei” a fost infiintata priin decretul guvernului Republicii Moldova nr.212, din 30 martie 1992, in cadrul Ministerului Transporturilor si Gospodaririi Drumurilor.<br/>
Insa, dupa 1993-1994, CFM s-a confruntat cu grave probleme, datorita situatiei economice catastrofale a Republicii Moldova.<br/>
Inca de la infiintare, o problema a ramas cea a liniilor ferate Basarabeasca- Reni- Giurgiulesti si Ocnita- Secureni- Kelmenti- Lipcani- Criva/Mamaliga, care trec de mai multe ori frontiera dintre Moldova si Ucraina. Acum se vede cel mai bine absurditatea granitelor trasate in urma cu jumatate de veac de catre I.V.Stalin. Nici pana in prezent nu s-a ajuns la un acord definitiv intre Moldova si Ucraina, privind administrarea acestor linii ferate.<br/>
Razboiul din Transnistra (declansat de separatistii transnistreni, sprijiniti fatis de armata a-14-a rusa de ocupatie), a provocat pagube importante cailor ferate Tighina-Tiraspol- Kuciurgan, Rabnita- Colbasna si Camenca-Rotari. In plus, lucratori CFM de pe aceste linii au fost maltratati de bandele transnistrene, in prezent aceste sectoare de cale ferata (si inclusiv importantul nod feroviar a Tighinei) scapand de sub controlul autoritatilor moldovenesti.<br/>
Dupa 1993-1994, economia Moldovei se prabuseste, datorita mai multor factori: pierderea pietelor de desfacere, falimentul majoritatii fabricilor, o coruptie generalizata si proasta guvernare a Partidului Agrarian.<br/>
Aceasta stare de fapt are efecte negativa si asupra cailor ferate moldovenesti: scaderea dramatica a numarului de marfuri si calatori transportati (si din cauza aparitiei a numeroase rute de microbuze), si implicit a incasarilor banesti, alocarea de fonduri din ce in ce mai mici de la buget, dar si diverse „afaceri” de coruptie, precum si numirile facute pe criterii politice si nu de competenta.<br/>
In anii 1993-1994, cantitatea totala de bunuri transportate in Republica Moldova a scazut cu 31 %, fata de 1989, iar cea traficul de pasageri cu 28 %.<br/>
In prezent, infrastructura CFM este intr-o stare dezastroasa, vitezele maxime de circulatie fiind de 50-60 km/h, fata de 70-80 km/h, in 1991. De exemplul, pe tronsonul Balti Slobozia- Floresti- Rabnita- Colbasna, rotile trenului ating pamantul! In 1999 s-a reusit refacerea a numai 25 km de cale ferata, iar, in anul 2000, s-au reparat 35 km. Insa, pentru ca traficul pe caile ferate moldovenesti sa se apropie cat de cat de valorile normale, anual ar trebui reparati cel putin 55 km linie ferata.<br/>
In privinta materialului rulant al CFM, trebuie subliniat faptul ca desi feroviarii moldoveni se straduiesc sa-l repare singuri, acesta este intr-o stare deplorabila. Din 1984 CFM n-a mai primit nici un vagon nou! Din cele 460 vagoane de calatori, in anul 2001 se mai aflau in circulatie doar 260 de vagoane de calatori, deoarece normele internationale nu permit ca o garnitura de tren sa aiba o durata de exploadare mai mare de 28 de ani.<br/>
Spre deosebire de traficul de calatori (care nu aduce profit) cel de marfa (in special de tranzit) aduce ceva profit pentru CFM.<br/>
Potrivit presei de la Chisinau, in anul 1999, o obscura companie elvetiana (care, dupa cum spun „gurile rele”, ar fi fost protejata de fiul presedintelui de atunci a Republicii Moldova, Petru Lucinski), s-a oferit sa privatizeze CFM. Afacerea insa nu s-a perfectat, datorita faptului ca aceasta firma elvetiana oferea un pret mult prea mic, oferindu-se sa cumpere numai transportul feroviar de marfa, lasandu-l pe cel de calatori in seama statului.<br/>
Dupa 2000, se pare ca situatia CFM este intr-o usoara imbunatatire, obtinandu-se si ceva profit.<br/>
In anii 1999-2000 se purtau discutii intre CFR si CFM privind realizarea unei linii cu ecartament normal intre Ungheni si Chisinau.<br/>
In anul 2006 este data in functiune (reconstruita) linie ferata Raveica-Cainari, iar, in anul 2009, urmeaza a fi terminata constructia liniei ferata Cahul-Giurgiulesti (52 km).<br/>
Tot in anii 2008-2009 se reuseste renovarea completa si modernizarea garii Chisinau, si incepe sa fie utilizat un nou sistem de fixare sina-traversa (prinderea indirecta cu buloane si tirfoane tip „K”, identica cu cea de la CFR, in locul prinderii cu crampoane).<br/>
Tot dupa 1991 incep lucrarile de electrificare a cai ferate Razdelnaja- Kuciurgan (frontiera Moldovei)- Tiraspol- Tighina 1- Chisinau. Insa, tot ce s-a reusit sa se realizeze a fost doar montarea stalpilor pentru sustinerea liniei de contact, putin dupa Tighina 1 (pana la statia Calfa, din apropierea „oraselului” Anenii- Noi).<br/>
In prezent, trenurile internationale de calatori leaga Moldova cu orasele: Odessa, Nikolaev, Cernauti, Herson, Ivan-Frankovsk, Dnepropetrovsk, Krivoi Rog (din Ucraina), Moscova, Sankt Petersburg (Rusia), Minsk (Belarus), Istambul (Turcia), Sofia (Bulgaria), Praga (Cehia), Berlin (Germania) si Iasi, Bacau, Bucuresti (Romania). Multe din aceste rute sunt zilnice.<br/>
In aprilie 2009, in urma protestelor de strada de la Chisinau, conducerea comunista a Moldovei a suspendat circulatia trenului „Prietenia” Bucuresti-Chisinau. Peste cateva luni, circulatia acestuia este reluata, dar in prezent circula numai in zile pare/impare.<br/>
In 1998 sunt introduse in circulatie si trenurile Iasi-Ungheni (doua perechi/zi) si Falciu- Prut (statia Prut se afla in „oraselul” Cantemir), ultimul suspendat ulterior.<br/>
In prezent, reteaua CFM numara 1232 km cale ferata, din care 1218 km linie larga de 1524 mm, si 14 km de linie normala, de 1435 mm.<br/>
Lungimea acestei retele a fost masurata pana la punctele de frontiera feroviare: Ungheni, Falciu, Giurgiulesti (cu Romania) respectiv Criva, Kelmenti, Otaci, Rotari, Colbasna, Kuciurgan si Basarabeasca (cu Ucraina).<br/>
In prezent, CFM are 12.292 angajati.<br/>
In prezent, organizarea CFM este:<br/>
-Ilie Turcan (Director-General, Administrator)<br/>
-Nicolae Barbascumpa (Prim-vice Director general <br/>
Interimar, pentru Trafic si Comert)<br/>
-Serghei Tomsa (vice-director general, pentru Tehnica <br/>
Si Dezvoltare, Inginer-sef)<br/>
-Vladimir Dolgopolov (vice-director general, Seful<br/>
Serviciului pentru Securitatea Circulatiei Trenurilor)<br/>
-Profir Iuncu (vice-director general, pentru Regim si<br/>
Securitatea Economica)<br/>
-Emil Fiodorov (Consilierul directorului general)<br/>
<br/>
Membrii Consiliului Tehnico-Economic a CFM:<br/>
-Ilie Turcan (presedintele consiliului)<br/>
-Nicolae Barbascumpa<br/>
-Serghei Tomsa<br/>
-Ivan Vasilachi (Seful Serviciului parc de locomotive si<br/>
Vagoane)<br/>
-Oleg Potirniche (Sef serviciu juridic)<br/>
-Lidia Gutium (sefa serviciului economico-financiar)<br/>
-Marina Kniazeva (sefa serviciului statistic)<br/>
-Pantelei Visan (Presedintele sindicatului feroviarilor<br/>
Din Moldova)<br/>
<br/>
Serviciile CFM sunt:<br/>
- Serviciul pentru securitatea circulatiei trenurilor<br/>
(cuprinde: Serviciul Trafic, Serviciul de incarcare<br/>
Si operatiuni comerciale, Serviciul Parc de locomotive,<br/>
Serviciul parc de vagoane, Serviciul Calatori, Serviciul<br/>
De intretinerea caii, Serviciul de semnalizare si teleco-<br/>
-municatii, Serviciul de alimentare cu energie electrica,<br/>
Serviciul Financiar-Economic, Serviciul Statistic, Serviciul Constructii capitale, Serviciul Tehnic, Serviciul Juridic si Serviciul Relatii Internationale)<br/>
-Serviciul Special<br/>
-Serviciul Securitate Economica<br/>
(cuprinde: Serviciul de cadre, Serviciul Control si <br/>
Revizii, Serviciul Tarife de Incarcare, si Serviciul<br/>
Protectia Muncii)<br/>
-Sectia Intai<br/>
(cuprinde: Anticamera directorului general al CFM, <br/>
Sectia Administrativa, Secretariatul directorului<br/>
General al CFM, Centrul Informativ de calcul)<br/>
-Redactia revistei „Feroviarul Moldovei”<br/>
-Biblioteca feroviara a CFM<br/>
-Serviciul de mentenanta „Jeldorsnab”<br/>
-Serviciul pazei militarizate<br/>
-Serviciul Medico-Sanitar<br/>
-Centrul Tehnologic de prelucrare documente de transport.<br/>
<br/>
Alte subunitati a CFM sunt:<br/>
-Statii de cale ferata cu autofinantare (Balti, Rabnita, Ungheni, Chisinau, Tighina, Tiraspol, Basarabeasca, Giurgiulesti)<br/>
-Gara statiei feroviare Chisinau<br/>
-Directia de deservire a calatorilor Chisinau<br/>
-Depouri de locomotive (Balti-Slobozia, Chisinau, Tighina 1)<br/>
-Depoul de vagoane Balti-Slobozia<br/>
-Depoul de marfuri Basarabeasca<br/>
-Depoul de vagoane frigorifice Basarabeasca<br/>
-Liniile de cale ferata- intretinere linii (in Ocnita, Balti-Slobozia, Chisinau, Tighina 1, Basarabeasca)<br/>
-Plantatii de protectie de-a lungul liniilor Chisinau<br/>
-Statiile de masini de cale- intretinere (Rautel, Tighina 1)<br/>
-Liniile ferate de incarcare-descarcare Chisinau<br/>
-Liniile de semnalizare si telecomunicatii- intretinere<br/>
(in Balti-Slobozia, Chisinau, Basarabeasca)<br/>
-Liniile de alimentare cu curent electric<br/>
(idem)<br/>
-Liniile de constructii civile<br/>
(idem)<br/>
-Centrul Informativ de Calcul<br/>
-Serviciul de mentenanta „Jeldorsnab”<br/>
-Serviciul pazei militarizate<br/>
<br/>
In privinta cailor ferate din nordul Bucovinei, nordul si sudul Basarabiei, aflate in administrarea Ucrainei- UZ, situatia acestora este asemanatoare. Remarcam depoul de locomotive Cernauti si trenurile automotoare electrice, care circula intre Bilhorod Dnistrovski (Cetatea alba)- Zatoka (Bugaz), de tipul „EP9E”.<br/>
<br/>
Mentionez datele le-am preluat de siteul oficial a CFM si din lucrarea 'Istoria Basarabiei".</t>
 
-Locomotiva "M62" : locomotiva diesel-electrica, formula osiilor "Co-Co", lungime
17.550 mm, latime 2950 mm, inaltime 4493 mm, greutatea 116,5 tone, sarcina
pe osie 19,3 tone, tip motor diesel "14D40", cu 12 cilindri, putere 1472 Kw,
forta de tractiune 314 Kn, capacitatea rezervor motorina 3900 litri, capacitatea
rezervor apa 950 litri, consum 340 kg/ora, viteza maxima 100 km/h, diametrul
rotilor motoare 1050 mm, tip frana "Oerlikon", "porecla" "Maska", ani productie
1965-1980, producator : uzinele de locomotive din Vorosilovgrad URSS, acum
Lugansk, Ucraina.

-Locomotiva "Tschme3"
Locomotiva diesel-electrica, formula osiilor "Co-Co", putere motor diesel 993 Kw,
greutate 115,8 tone, sarcina maxima pe osie 19,3 tone, raza minima de inscriere i
in curbe 80 m, viteza maxima 90 km/h, lungime 17.240 mm, latime 3150 mm,
inaltime 4635 mm, tip "771", producator: uzinele SZM, SK, din, pe atunci, Cehoslo-
-vacia.

-Automotor diesel-mecanic "D2".
Tot ce am putut afla: 4 unitati (doua capete motoare si doua vagoane intermediare
, 16 osii, producator: "Ganz-Mavag" Ungaria, anii 60'.
 
Am avut ocazia sa merg cu vagoanele de dormit CFM - "Calea Ferata din Moldova".
In garnitura trenului Chisnau - Bucuresti 401/402 " Prietenia" sunt 5 vagoane de dormit cl a 2 a, un vagon jumate BAR jumate vagon de dormit si un vagon de dormit cl 1.

Am facut cateva poze la vagonul de cl 1:







Vagonul de dormit cl 1 are numai 2 paturi iar vagonul de dormit cl 2 are 4 paturi.

In trafic se comporta ok, viteza maxima este de 100 km/h, viteza limitata din cauza boghiurilor. Vagoanele sunt curate, personalul este amabil, sunt cate 2 insotitori la fiecare vagon, ce imi place mie este incalzirea pe carbune :D si berea ruseasca .

Incerc sa fac si la vagonul BAR poze la interior
 
@sogard_2003

poate e de la poza, patul nu e mic.

@Dr2005

se poate lua bilet de la agentia/caseria CFR. Suplimentul de pat de la Bucuresti la Chisnau costa 10.5 euro la cl 1 si 6 euro la cl a 2 a.
 
Dar totusi alta era intrebarea: se pot face rezervari si in trafic intern la aceste vagoane moldovenesti?

Bucuresti Nord -Iasi de exemplu, sau se poate circula doar spre Republica Moldova?
 
Se poate lua bilet de la Bucuresti la Iasi, de la Iasi la Bucuresti de la caseria/agentia de voiaj CFR. Biletul trebuie cumparat cel mai tarziu cu 48 ore inainte de plecarea trenului.
 
In trafic intern se aplica tarifele CFR.

Vagon BAR/Dormit al CFM:

In partea dreapta sunt 3 cabine pentru calatori, 1 cabina pentru insotitori si 1 cabina pentru cei de la BAR:



 
sogard_2003 a spus:
Daca as fi fost necunoscator as fi spus ca nu e tren ! Arata foarte interesant, bune pozele.

Da ai dreptate, nu arata a tren, arata a interior de rulota.

Treaba este clara, nu se mai fac finisaje de interior asa cum se faceau acum 100 de ani. Acu' la moda este PAL-ul. Oribil!!!
 
robertanasa: PAL-ul si placajul se foloseste in constructia/reconstructia vagoanelor CFR de peste 70 de ani si a inlocuit lemnul masiv (scandura) dupa al doilea razboi mondial odata cu generalizarea constructiilor complet metalice. Deci nu e chiar la moda "acu' "...
Cred ca e mai important cum imbini materialele si cum reusesti sa le pastrezi....
 
@catalin

Ai dreptate in ceea ce priveste folosirea PAL-ului de 70 ani, de aceea eu am spus 100 de ani. Oricum orice ai zice trebuie sa recunosti ca tehnicile de folosire / imbinare / cantuire a PAL-ului nu sunt acelesi ca acu' 70 de ani. Nici PAL-ul din zilele noastre nu mai are aceleai calitati, asta e clar.

Chiar m-am amuzat zilele astea pe seama unor batranei din blocul in care locuiesc care au dorit sa schimbe un dulap de PAL din bucatarie pe care-l aveau din anul de gratie 1960, cu unul similar al zilelor noastre. Crede-ma, dupa montarea dulapului se prezenta mai jalnic ca cel vechi.
 
12.01.2012
Locomotiva CFM de la depoul Ungheni in Cristesti Jijia - Iasi

 
Ară’ta mult mai bine ultima dat㒠fă’r㒠foliile alea...

@interesantul: Au fost fabricate de ÄŒKD PRAHA.
 
interesantul a spus:
Acesr tip de locomotiv㒠este fabricat㒠la uzinele Skoda din Cehia.
E correct!
Locomotivele acestea sunt produse la uzina CKD din Praha. Aproape 75% din locomodive produse de modelul acesta au fost exportate la USSR.
In USSR locomotiva a primit denumirea ChME-3. Denumirea se descifra: Ch - Cehia, M - Manevra, E - transmisie Electrica, 3 - a 3-lea versiune primita de la Cehia (mai era si ChME-2, spre exemplu)