CFR-ul de altadata

interesantul

Well-Known Member
Trenulist
24 Ian 2016
1.584
0
48
Cluj-Napoca
LOCATION
Cluj-Napoca
NU e chiar o cale de transport feroviara, dar e interesant dociumetarul...

http://www.trilulilu.ro/video-cultura/navigatori-care-dispar-documentar
 

Gam3

Moderator
Membru personal
Super Moderator
Moderator
Trenulist
18 Iun 2016
5.192
144
Iași
LOCATION
Iași
Medgidia


Constanta


sursa - facebook Romania in negru pe alb - photo
 

victorian

Well-Known Member
Trenulist
21 Oct 2007
2.229
3
Constanta
LOCATION
Constanta
Multumesc frumos pentru poze, Florin!

Cea de la Medgidia nu o stiam. Din ce perioada sunt pozele? nu e imposibil ca acea cladire sa fie fosta gara DBSR, n-am vazut nici o poza cu ea pana acum!
 

Gam3

Moderator
Membru personal
Super Moderator
Moderator
Trenulist
18 Iun 2016
5.192
144
Iași
LOCATION
Iași
Salut Dorin, nu scrie anul.
 

felippe

Well-Known Member
Trenulist
21 Ian 2006
1.458
8
Faversham, UK
www.voica.uk
WEBSITE
http://www.voica.uk
LOCATION
Faversham, UK
Poza cu gara din Constanta este sigur anterioara 1960. In ce perioada a aparut ziarul "Universul"? Poate restrangem putin perioada... Sau, ca in filmele americane proaste, facem zoom la ziarele din distribuitorul "Universul" si aflam data exacta a pozei :D
 

catalin

Well-Known Member
Trenulist
24 Apr 2007
2.847
47
Bucuresti
YAHOO
catalinpavel[email protected]
LOCATION
Bucuresti
Buna Dorin,

pe peronul garii Constanta avem un personaj in uniforma carlista. Imaginea este luata incepand cu jumatatea anilor '30 pana la sfrasitul ww2.

Lipsa vreunei uniforme germane, omniprezenti dupa 1941 restrange cumva intervalul.
 

victorian

Well-Known Member
Trenulist
21 Oct 2007
2.229
3
Constanta
LOCATION
Constanta
Salut,

Multumesc frumos tuturor de raspunsuri, intre timp am analizat si eu cu atentie pozele si aveti dreptate, trebuie sa fie in perioada interbelica inainte de inceperea razboiului.

Pe cale de consecinta, ceea ce se vede acolo, daca este cu adevarat Medgidia, n-ar trebui sa fie gara, ci vreo cladire situata la est de ea, cladirea garii fiind undeva in spatele fotografului.

Gara Medgidia este o cladire simetrica edificata in jurul anului 1895-1915, la origine avea doua corpuri etajate la capete si un corp central parter, care a fost etajat la randul sau dupa cel de-al doilea razboi mondial.
 

catalin

Well-Known Member
Trenulist
24 Apr 2007
2.847
47
Bucuresti
YAHOO
[email protected]
LOCATION
Bucuresti
Ai identificat corect. Este o anexa a garii. Cladirea de calatori este in afara imaginii, undeva in dreapta si este o cladire tip a MLP din perioada pre ww1, de tipul celor construite pe linia Bucuresti-Oltenita.
 

victorian

Well-Known Member
Trenulist
21 Oct 2007
2.229
3
Constanta
LOCATION
Constanta
Multumesc frumos de raspuns Catalin.

Si ca sa nu ramanem datori prietenilor nostri cu o imagine, iata cum arata gara din Medgidia in perioada interbelica:



O cladire tipica MLP din caramida aparenta, de tipul celor construite pentru linia precizata de tine. Aceasta este cladirea garii pe peronul careia, conform binecunoscutului scheci televizat, s-ar fi intalnit Costel cu Tanta, facand nemuritor inca un cuplu de indragostiti. Tanta si Costel, acesti Romeo si Julieta cu accente pur romanesti. :D
 

victorian

Well-Known Member
Trenulist
21 Oct 2007
2.229
3
Constanta
LOCATION
Constanta
Salut Big Boy,

Multumim de poza.... cu o singura observatie, poza este de pe traseul liniei de 790 mm Salgo-VecseklÅ‘ (Svätoplukovo -Večelkov in.... Slovacia!)

http://translate.google.ro/translate?hl=en&sl=hu&u=http://hu.wikipedia.org/wiki/Salg%25C3%25B3tarj%25C3%25A1ni_fogaskerek%25C5%25B1_vas%25C3%25BAt&prev=/search%3Fq%3DSalg%25C3%25B3i%2Bfogaskerek%25C5%25B1%2Bvas%25C3%25BAt%26client%3Dfirefox-a%26hs%3DESu%26rls%3Dorg.mozilla:en-US:eek:fficial%26channel%3Dfflb
 

Pantiru

Well-Known Member
Trenulist
15 Apr 2011
396
0
Braila
LOCATION
Braila
Cautand pe net ceva ce imi trebuia,am dat din gresala peste un link si cateva poze cu locomotive si automotoare care circula sau au circulat in tara noastra.
Imi cer scuze daca au mai fost postate de cineva.

Sorinhttp://pisti91.myfreeforum.org/sutra9703.php
 

Gam3

Moderator
Membru personal
Super Moderator
Moderator
Trenulist
18 Iun 2016
5.192
144
Iași
LOCATION
Iași
L'Arlberg - Orient - Express AoÝt 1960

http://forum.e-train.fr/trains/download/file.php?id=112452

http://forum.e-train.fr/trains/download/file.php?id=112453

Wiener Walzer Basel - Bucuresti, OeBB 52.7596, Wien West 1963


foto - http://trains-worldexpresses.com/200/220-06.htm

vagonul 2 - vagon de dormit CFR

Arlberg-Orient Express ... mit u.a. SBB und CFR Wagen unterwegs nach Budapest und Bukarest in 1960 ! (Foto J.J. Barbieux)


Predeal, le 1er avril 1982. Photo Pierre B
http://forums.e-train.fr/trains/download/file.php?id=282749
 

felippe

Well-Known Member
Trenulist
21 Ian 2006
1.458
8
Faversham, UK
www.voica.uk
WEBSITE
http://www.voica.uk
LOCATION
Faversham, UK
In multe din pozele de la inceputul cailor ferate din Romania observ ca, cel putin in gari, practic sunt vizibile doar sinele; in general nu se vede nimic din traverse acestea fiind complet acoperite de pamant (?) bine batatorit, nici macar pietris de balast.

Avand in vedere ca in acea perioada sinele erau, mai mult sau mai putin, noi, intinse de doar 10 - 20 de ani, practica acoperirii cu pamant (?) pana sub ciuperca sinei era regula? Poate pentru ca nu existau cai subterane / supraterane (tunele / poduri) pietonale s-a ales cumva aceasta solutie pentru siguranta calatorilor (sa nu isi rupa picioarele in pietrisul denivelat la traversarea sinelor)?

(?) Am folosit mai sus termenul "pamant" pentru ca, de fapt, nu stiu ce material era folosit in realitate.

Teorii? :lol:
 

catalin

Well-Known Member
Trenulist
24 Apr 2007
2.847
47
Bucuresti
YAHOO
[email protected]
LOCATION
Bucuresti
Da, era pamant "bun" (lutos) batut cu maiul. Asa au facut si patul si balastarea sinei. Nu era din considerente de siguranta a calatorilor ci ... pentru ca era mai ieftin. Etapa a doua a fost folosirea agregatului de rau si creuzotarea traverselor (prima fabrica de profil 1906 Ploiesti). Apoi a urmat balastul de piatra sparta, cel pe care il stim azi.

inainte de impregnarea traverselor si pe vremea balastarii cu pamant, acestea se schimbau la 5 maxim 10 ani. Dupa, durata de viata a traverselor s-a dublat/triplat.

Dar, evident, alta era sarcina pe osie acum 150 de ani....un pat de pamant batut cu "pisalogul", traverse de stejar semirotunde si netratate, sina de 7m prinsa cu piroane erau elemente suficiente pentru siguranta circulatiei in Vechiul Regat....si nu numai.
 

victorian

Well-Known Member
Trenulist
21 Oct 2007
2.229
3
Constanta
LOCATION
Constanta
Salut Vali,


Am pus alaturat



un crop dintr-o plansa de la Arhivele Statului. Este unul dintre dosarele caii ferate Ploesti-Predeal din 1878. Aici se vede foarte bine sectiunea tipica a caii folosita in perioada respectiva. Precizez ca aceasta sectiune se folosea in principiu IN AFARA statiilor (desenul arata o sectiune printr-o "maison de garde" adica in romaneste canton. In interiorul statiilor, lutul batatorit despre care vorbeste Catalin mai sus, dupa cum se vede in pozele de epoca era uneori indesat pe exterior pana la ciuperca liniei astfel incat lateralul sinei ramanea vizibil doar in interior, intre sine. Ar mai fi de precizat ca nu este o inventie romaneasca, din contra, in epoca respectiva aceasta era practica generala si pentru caile ferate engleze, franceze, germane sau austriece.
 

felippe

Well-Known Member
Trenulist
21 Ian 2006
1.458
8
Faversham, UK
www.voica.uk
WEBSITE
http://www.voica.uk
LOCATION
Faversham, UK
Informatii foarte valoroase pentru care va multumesc.

Acum, o noua intrebare: se cunoaste care era lungimea cupoanelor de sina in acele vremuri? Cum erau acestea imbinate?

La englezi, de exemplu, la inceputuri sinele se debitau in cupoane de 30 de picioare, mai apoi 45 si in vremurile moderne de 60 (sau 66) de picioare. Imbinarea lor se facea cu placi de imbinare si suruburi dar de cand s-au introdus trenurile de mare viteza s-a trecut la sudura.
 

catalin

Well-Known Member
Trenulist
24 Apr 2007
2.847
47
Bucuresti
YAHOO
[email protected]
LOCATION
Bucuresti
Sigur Vali, exista aceste informatii.

Vreau doar sa fac mentiunea ca datele de mai jos sunt valabile pentru Vechiul Regat, Ardealul si Banatul avand alte tipuri de sina.

Pentru liniile din Regat se comandau special fabricilor producatoare (printre care si Resita) segmente de linie in conformitate cu specificatiile din caietul de sarcini. Motiv pentru care fiecare linie avea propriile specificatii. Foarte tarziu, la sfarsitul sec XIX au incercat o standardizare cat de cat. Am o situatie cu fiecare linie si ce tip de sina avea in 1919 (intocmita dupa razboi pentru evaluarea corecta a situatiei CFR in Romania Mare).Ti-o pot trimite in zilele urmatoare daca te intereseaza.

Concluzia: o mare diversitate de tipuri/lungimi de sina.

Cateva exemple: la prima linie construita de inginerii romani (Buzau-Marasesti) inaugurata 1881 au comandat sina de tipul 32 de 6 m lungime, din otel, livrata de Societatea John Cockerill din Belgia.

Pentru liniile secundare construite prin programul 1890-1900, liniile de interes local:

Targu Ocna-Moinesti;
Targoviste-Baile Pucioasa;
Pitesti-Curtea de Arges;
Piatra-Tarcau;
Buzau-Patarlagele;
Targu Ocnei-Baile Slanic;
Focsani-Odobesti;
Oltenita-Bucuresti;
Dorohoi pe Valea Jijiei la Iasi

au comandat sina la Gebruder si Stumm, sine din otel cu lungimi de 6m, 5.95m, 5m si 4m de tip 24. La liniile de garare au folosit sine de fier de la uzina Rhymney tot de tipul 24 cu lungimi de 5.1m, 6.1m si 7 m.

Prin Ardeal si pe liniile vechi din Regat se folosea sina si mai usoara de tip 17 in cupoane mici de 5m, 3m...etc.....etc...

Modalitatea de imbinare este cea descrisa de tine, sudura aparand foarte recent (raportat la epocile dragi noua). Am gasit in drumurile mele cupoane de sina din 1880 impreuna cu sistemul de prindere, in special ramase inglobate in cladiri sau rampe de marfa (erau folosite ca structura de rezistenta).

Uite aici cupon de sina din 1880 (are inscriptia SJC XI 77 BC) tip 24 si 6.1m lungime, incastrata intr-o rampa de marfa:



sau, cupon de sina Krupp de tip 30, uzinat 1891 comandat de CFR pentru liniile principale de atunci, la o trecere de nivel: