CFF de pe Valea Buduresei, judetul Bihor

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"

romrail

Active Member
Trenulist
11 Aprilie 2016
183
2
Bucuresti
YAHOO
romrail
LOCATION
Bucuresti
Iti voi raspunde eu cu niste date publicate recent in cartea "Istoria ilustrata a CFF din Romania":

Sistemul de cai ferate forestiere de la Sudrigiu a fost compus din 3 linii inguste (ecartament 760 mm) si avea o lungime totala de 44 de km.
In anii 1912 - 1914, pentru aprovizionarea cu cherestea a fabricilor de la Sudrigiu si Beius, "Societatea Forestiera Sudrigiu - Pietroasa" a construit liniile: Beius - Sudrigiu - Budureasa (23 km), Sudrigiu - Magura (16,5 km) si ramura Broasca - Pietroasa (4,2 km).
Dupa anul 1931, liniile au fost preluate de CAPS, iar dupa nationalizarea din 1948, au trecut in administrarea I.F. Beius. Au fost desfiintate in anii 1974 - 1975.
 
Multumesc mult. Intre timp am remarcat ca pe una dintre hartile de mai sus se poate vedea o parte a rutei, exact ceea ce ma interesa in mod special si anume bucla prin care coboara din regiunea piemontana a Buduresei spre lunca Crisului Pietroasei. M-ar mai interesa paraiele din aria montana pe care avea ramificatii. De asemenea o harta topografica a regiunii. Cred ca s-ar putea face o reconstituire in trainz.
 
Crezi ca te-ar ajuta aceasta harta din 1928?

hartacffsudrigiuus6.jpg
 
Multumesc mult. Este buna si asta pentru liniile spre Pietroasa si Chiscau. Vad insa ca linia spre Budureasa nu este trecuta.
 
Pai linia spre Budureasa poti s-o reconstitui tot pe harta de mai sus. In cartea din care am citat e data si o harta noua (din pacate nu am cum s-o scanez), asa ca iti pot spune un traseu aproximativ: linia pleca din fabrica de cherestea (undeva la marginea localitatii Draganesti), cotea la dreapta, traversa soseaua intre localitatile Mizies si Teleac (cu portocaliu pe harta), mergea paralel cu ea, pe partea stanga, apoi o traversa iar la Budureasa, de unde pleca pe valea paraului Budureasa.
 
Trebuie sa fie o neclaritate pe undeva. Pe harta Beius 1 de mai sus se arata ca linia pleaca de undeva dinspre Sudrigiu, traverseaza Crispul Pietros si apoi apoi alta vale afluenta si apoi urca in piemontul Buduresei mergand pe maginea dinspre Valea Buduresei a interfluviului ce separa bazinul acesteia de cel al Crisului Pietros. Ceea ce m-ar interesa in mod deosebit ar fi pe a cata terasa a Vaii Buduresei mergea calea ferata sau altitudinea relativa fata de fundul vaii la intrarea pe vale. Acest lucru s-a putea vedea intr-o harta topografica din perioada in care exista calea ferata. Din cate stiu pe hartile topografice alb-negru, editia 1944 (cred) figura si calea ferata. Candva am avut o scanare a unui fragment din aceasta harta, insa cuprindea doar valea Buduresei, incepand din marginea satului spre est. Din pacate nu mai reusesc sa dau de ea si este posibil sa fie irecuperabila.
 
Eu sunt destul de sigur de traseul afirmat, deoarece e reconstuit pe baza documentelor de arhiva si a datelor obtinute in timpul cercetarilor efectuate in zona.
 
Multumesc mult. Sunt foarte bune hartile, mai ales cea pe ruseste unde se vede si pe care dintre afluentii Vaii Buduresei mergea calea ferata. Tot aici se vede cum calea ferata spre Buduresa se desprinde din calea ferata Sudrigiu-Pietroasa, se indreapta spre Crisul Pietros, pe care il traverseaza prin marginea estica a satului Sebis, apoi se indreapta spre regiunea deluroasa piemontana, aproximativ pe la mijlocul distantei dintre localitatile Belejeni si Lelesti, traverseaza apoi doua vai si face o bucla semicirculara pentru a urca in regiunea deluroasa piemontana din estul depresiunii Beiusului si se indreapta apoi, urmand curba de nivel, spre Budureasa, pe care o atinge in marginea sudica, acolo unde Valea Buduresei paraseste aria montana. Continua apoi pe vale pana putin mai sus de locul numit Firusau de unde o ia apoi pe afluentul care curge dinspre soseaua spre Stana de Vale.
Foarte buna harta in limba rusa! Poate fi gasita undeva pe internet? M-ar interesa si portiunea din Muntii Apuseni cu calea ferata ingusta care in trecut lega Stana de Vale de localitatea Bulz, pe Valea Iadului. Poti te rog sa ne indici o adresa sau eventual sa o postezi aici, daca nu este un efort prea mare?
Cealalta harta, pe romaneste, de cand dateaza?
 
Hartile rusesti le gasesti la : http://maps.poehali.org/en/ - sunt cele la 200k
Cele in romaneste sunt harti SUA datate 1952 scara 1:250.000 si le gasesti la :
harta index cu acoperirea si numele hartlor.
si la pagina : hartile toate
Daca folosesti un program Gis , iti pot furniza calibrarea pt cele SUA si te mai ajuta la cuplarea hartilor adiacente
 
Linkurile puse de tine sunt o adevarata "mina de aur" pentru pasionatii feroviari, mai ales pentru cei care cauta vechile linii CFF.

Nu regret decat ca am aflat de ele putin prea tarziu, dupa ce am incheiat cercetarea pentru "Istoria ilustrata a CFF din Romania". Imi amintesc si acum cum umblam ca disperatii dupa unele harti... Am ajuns chiar sa desfacem un vechi atlas, numai sa putem scana hartile unor linii CFF...
 
  • Like
Reacții: adrian.d
Multumesc mult. Aceste harti sunt intr-adevar extrem de valoroase si permit reconstituirea multor trasee ale vechilor cai ferate cu exartament ingust (de ex. Turda-Abrud, Sibiu-Agnita-Sighisoara, Reghin-Gurghiu-Lapusna, Bulz-Stana de Vale etc.).
 
Am fost in aceasta vara de mai multe ori pe Valea Buduresei si am facut o multime de fotografii pe vechiul traseu al caii ferate forestiere care a functionat aici intre 1914-1975.
Gasiti cateva dintre ele la aceste adrese:
http://www.panoramio.com/photo/13050937
http://www.panoramio.com/photo/13050928
http://www.panoramio.com/photo/13050856
http://www.panoramio.com/photo/13050824
http://www.panoramio.com/photo/13050801
 
Venind dinspre Sudrigiu si ramificandu-se din calea ferata forestiera ce mergea spre Pietroasa si mai sus spre gura Cheilor Galbenei (ramificata de asemenea spre Chiscau-localitatea in care se afla Pestera Ursilor), calea ferata ingusta spre Budureasa traversa Crisul Pietros, apoi urca in Piemontul Buduresei si trecea prin marginea sudica a acestui sat, inainte de a intra pe valea Buduresei.
Pe valea Buduresei, calea ferata mergea ascendent pana ceva mai in avale de locul numit Firusau, dupa care incepea sa coboare spre o portiune de ingustare a vaii putin mai in aval de confluenta vailor Cohului si Poiana, unde se afla un pod peste care calea ferata trecea pe malul drept (nordic) al Vaii Buduresei. Probabil (urmele sunt aici neclare) urma apoi cursul Vaii pana la Gura Cohului (confluenta vaii Poiana cu Valea Cohului) si mergea apoi pe Valea Poiana, cale de o suta-doua sute de metri, pana la gura Vaii Cetatele. De aici, urca pe Valea Cetatele inca circa 1 km pana undeva sub prezenta sosea spre Stana de Vale. Se spune ca pe Valea Cetatele panta era abrupta, iar locomotiva tragea doar vagoanele pana sus, dupa care acestea coborau incarcate cu busteni, venind pe frana, pana putin mai jos de Gura Cohului, unde trenul era preluat de locomotiva.
 
"Istoria ilustrata a CFF din Romania" este o lucrare aparuta anul trecut, intr-un tiraj limitat (700 de exemplare), care trateaza, pe scurt, activitatea cailor ferate forestiere din tara noastra.
In cuprinsul cartii exista cate o fisa pentru fiecare linie forestiera pe care am reusit s-o identificam, lucrarea dorindu-se a fi o baza de pornire pentru cercetari mai aprofundate legate de acest subiect.
Personal, am in biblioteca aceasta carte, pe care o recomand tuturor si o gasesc ca fiind o lucrare indispensabila oricarui pasionat feroviar.

Pentru alte detalii legate de procurarea acestei carti, va stau la dispozitie, prin intermediul mesageriei private.
 
Care este scopul pentru care o carte apare in atit de putine exemplare?

Acum trebuie sa apelezi la tot felul de pile cunostinte relatii sa iti faci rost de aceasta carte.
Stiu, stiu, stiu costuri mari, chestii probleme. Dar cum apar alte carti in atitea exemplare ca se prafuiesc in librarii?

Sper sa nu fie scrisa la fel ca monografiile regionalelor din care am extras citeva pagini de greseli.