Gara veche din Sinaia

victorian

Well-Known Member
21 Oct 2007
2.227
1
Constanta
LOCATION
Constanta
#1
In minunata carte "Istoria tractiunii feroviare" autori Serban Lacriteanu, Ilie Popescu, volumul I, la pagina 297 pentru editia I-a, (respectiv pagina 303 pentru editia a II-a) se gaseste o poza document exceptionala care reprezinta gara veche din Sinaia la putin timp dupa inaugurea ei. Aceasta interesanta imagine mi-a starnit interesul pentru istoria acestui segment al cailor ferate romanesti, si in particular pentru istoria acestui monument uitat.

lmaginea, datata aproximativ intre anii 1880-1890, ne arata gara ca fiind o cladire complexa in stil clasicist, avand un corp central cu etaj si doua turnulete, si doua aripi laterale ce se dezvolta doar parter.

Vorbim despre o cladire care aparent nu mai exista. Spun aparent, fiindca in fapt actuala cladire a garii este un complex de cladiri de apartin de trei epoci diferite.

Prima dinspre sud, dinspre Ploiesti este Gara Regelui Carol al II-lea, o cladire din piatra in stil neoromanesc ce cuprinde si o remiza pentru automotoare. Aceasta a fost construita dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu in anul 1939 si poarta amprenta categorica a epocii, amintind de cladirile contemporane din Italia lui Mussolini.

La nord de aceasta se gaseste cladirea principala a garii Sinaia, construita in stil eclectic cu elemente romanesti. Aceasta cladire a fost ridicata in anul 1913 de catre Compania "Demeter Cartner".

Iar la nord de aceasta, spre Predeal, se gaseste o a treia cladire, un parter modest, care actualmente este inchiriata unui particular pe post de magazin de mobila. Doar frema tipica din latura peronului sugereaza ca in mod categoric aceasta cladire face parte tot din ansamblul garii. Aceasta cladire modesta insa este nu alta decat gara regelui Carol I-ul, si ceea ce este foarte interesant, ea face parte din ansamblul care se vede in poza de la care a pornit totul. Deci acest ansamblu n-a fost demolat complet in 1913!

Ceea ce merita remarcat, desi stilul clasicist al vechii garii apeleaza cel mai adesea la simetrie, cladirea initiala nu era simetrica. Corpul de gara al regelui Carol era sensibil diferit de corpul parter amplasat la sud.

Acest fapt imi sugereaza ca e foarte posibil ca aceasta "gara a regelui Carol" sa fi fost de fapt partea cea mai veche a cladirii. Din pacate nu avem acces la documentele de arhiva care ar lamuri totul, insa este foarte posibil ca aceasta parte a cladirii sa fie datorata primului concesionar al liniei, constructorul englez George B. Crawley, care a primit concesiunea la 3 august 1875.

Intrucat primul concesionar nu si-a putut respecta termenele angajamentului, concesiunea a fost anulata si o noua concesiune a fost acordata în iulie 1878 francezului LĂŠon Guilloux. Proiectantii celui de-al doilea concesionar au ales sa pastreze cladirea parter deja realizata, chiar daca aparent contrazicea logica simetriei clasiciste.


Poate ca interesul meu fata de aceasta gara ar fi ramas pur teoretic daca prietenul nostru Catalin Pavel n-ar fi postat aici:

http://forum.railwayfan.ro/viewtopic.php?t=3020&postdays=0&postorder=asc&start=110,

(pagina 12) inca doua imagini document exceptionale. Este vorba despre doua fotografii document care infatiseaza fatada posterioara a garii vechi, facute de fotograful casei regale undeva prin 1900. Originalele sunt niste placi de sticla ce se afla intr-un muzeu din Washington. Pornind de la aceste imagini exceptionale, am hotarat ca am elemente suficiente pentru a incepe sa reconstitui planurile cladirii initiale.

In mod salutar, o parte a cladirii vizibile in poze mai exista si azi, asa ca masurand partile inca existente putem afla, prin extrapolare, dimensiunile partii demolate. Din acest motiv am nevoie de o mana de ajutor din partea voastra: Exista cineva dintre voi care in zilele urmatoare ajunge pe la Sinaia si poate sa faca o mica incursiune in gara?

M-ar interesa interaxul (distanta din ax in ax) dintre stalpii fremei garii regelui Carol I-ul. Este vorba despre cladirea parter aflata in STANGA constructiei principale, spre Predeal, cladire care actualmente este inchiriata unui particular pe post de magazin.

Cu permisiunea autorului, prietenul nostru Catalin, am sa postez aici si o fotografie a vechii gari regale din Sinaia ca sa stiti despre ce este vorba.

You do not have permission to view link Autentificare sau înregistrare acum



Frema acestei constructii, aflata in continuarea fremei peronului principal, este sustinuta de 6 stalpi, dintre care cei patru din mijloc sunt putin mai apropiati.

Imi este suficienta masurarea UNEIA dintre cele 5 distante (interax), doua mari si trei mici, oricare din ele, insa cu precizarea daca este cea mare sau cea mica, pentru ca restul se deduce.

Va mai rog, daca ajungeti cumva acolo, faceti masuratorile discret si cu mare atentie, sa nu va ia cumva "baietii vigilenti" la ochi crezandu-va cine stie ce teroristi periculosi!


Cu multe multumiri din Constanta,

Dorin
 

victorian

Well-Known Member
21 Oct 2007
2.227
1
Constanta
LOCATION
Constanta
#3
Multumesc mult de tot, Catalin!

Acum voi putea sa avansez cu acest proiect, iar cand voi ajunge la o concluzie prezentabila, va arat ce am facut!

Salutari din Constanta,
Dorin
 

victorian

Well-Known Member
21 Oct 2007
2.227
1
Constanta
LOCATION
Constanta
#4
Pentru a va mentine interesul fata de aceasta cladire care nu mai exista, voi continua aici prin a posta un mic memento al istoricului liniei pe care se afla si gara Sinaia.

De asemenea, va sugerez sa reluati topicul de la inceput, pentru ca am editat textul initial adaugand o serie de informatii noi.

Pentru datele cu caracter istoric scrise mai jos ma bazez atat pe informatiile cuprinse in cartea "Istoria tractiunii feroviare" autori Serban Lacriteanu, Ilie Popescu, volumul I, cat si pe informatiile postate de prietenul nostru Catalin Pavel ce pot fi gasite aici:

http://www.railwayfan.ro/predeal/index.html

In aprilie 1873 calea ferata din Austro-Ungaria ajunsese pana la Brasov, dupa ce traversase toata Transilvania incepand de la Oradea prin Cluj, Razboieni, Teius, Sighisoara, iar de la Arad prin Alba Iulia.


Devenea posibila astfel realizarea unei jonctiuni intre caile ferate austro-ungare si romanesti, astfel incat la 31 mai 1874 s-a semnat conventia dintre guvernele Romaniei si Austro-Ungariei prin care se prevedea realizarea unei legaturi feroviare intre cele doua tari prin pasul Predeal. Initial s-a luat in calcul si varianta de legatura prin Valea Buzaului si realizarea unei linii directe Brasov-Buzau, insa ulterior s-a convenit de comun acord asupra realizarii unei prime treceri prin Predeal. Deschiderea celeilalte legaturi, de la punctul de frontiera Varciorova, va fi conditionata de Austro-Ungaria tocmai de realizarea acestei prime linii transcarpatice prin Brasov. E posibil ca tocmai spiritul mercantil binecunoscut si simtul politic al brasovenilor, adus la perfectiune de atatea generatii de negustori, sa-si fi spus cuvantul aici!

Pentru punerea in aplicare a acestei conventii, statul roman a acordat la 3 august 1875 o concesiune constructorului englez George B. Crawley, care trebuia sa construiasca aceasta linie in termene precise. Din pacate pentru concesionar, traseul liniei Ploiesti – Predeal, in lungime de 84,62 km s-a dovedit prea dificil pentru el si concesionarul nu a putut sa respecte termenele, astfel incat la finele anului 1876 a oprit lucrarile.

A urmat Razboiul pentru Independenta din 1877, perioada in care statul roman a si-a concentrat resursele in sustinerea efortului militar si constructiile de orice fel, inclusiv de cai ferate, au fost pentru moment suspendate.

Dupa Razboiul pentru Independenta, s-a gasit un nou concesionar in persoana francezului LĂŠon Guilloux, asfel incat în iulie 1878 s-a semnat "Conventia Guilloux pentru construirea si savârsirea lucrarilor liniei Ploiesti – Predeal”. Noul concesionar a reusit sa incheie lucrarile pe tronsoanele Ploiesti – Campina (35,7km) si Sinaia – Predeal frontiera (19,4 km) la 10 iunie 1879, iar segmentul cel mai dificil, distanta Câmpina – Sinaia (29,5 km) a fost terminata la data de 1 decembrie 1879.

Aceasta poate fi considerata "data de nastere" oficiala a vechii gari din Sinaia!

Salutari din Constanta,
Dorin
 

catalin

Well-Known Member
24 Apr 2007
2.824
16
Bucuresti
YAHOO
[email protected]
LOCATION
Bucuresti
#5
Cladirea statiei in doua imagini rare, aflate acum la o biblioteca din capitala Statelor Unite:

http://www.railwayfan.ro/images/usr/catalin/sinaia%202.jpg

http://www.railwayfan.ro/images/usr/catalin/gara%20sinaia.jpg

fotografiile realizate pe placa au apartinut fotografului Casei Regale si dateaza din jurul anului 1910.
 

catalin

Well-Known Member
24 Apr 2007
2.824
16
Bucuresti
YAHOO
[email protected]
LOCATION
Bucuresti
#6
Buna Victorian,

o informatie care poate te ajuta in acest proiect.
Planurile de constructie ale garii Sinaia veche se gasesc la Arhivele Statului din Bucuresti, fondul Ministerului Lucrarilor Publice, volumul 41 / 1878.
 

victorian

Well-Known Member
21 Oct 2007
2.227
1
Constanta
LOCATION
Constanta
#7
Catalin,

Ca de obicei informatiile tale sunt corecte, complete, precise si la obiect!
Iti multumesc mult de tot!

Cu totul intamplator, pe data de 3 noiembrie, imediat dupa postarea informatiei tale, ma aflam in Bucuresti si am avut la dispozitie cele 8 ore pe care le-am putut aloca scotocirii prin Arhivele Statului.
Am avut deci ragazul necesar pentru a cerceta dosarele mentionate de tine si informatia ta este absolut corecta. Dosarul 41/1878, volumele I si II grupeaza pentru posteritate o colectie remarcabila de planuri adunate in timpul construirii liniei ferate Ploiesti-Predeal de catre concesiunea Guilloux.

Fiecare dosar de la Arhivele Statului are la inceputul sau o fisa de consultare pe care se semneaza fiecare cercetator care a deschis paginile dosarului respectiv. Se face asa pentru ca volumele respective nu mai pot fi solicitate de urmatorul cercetator timp de 6 luni, tocmai pentru a proteja fragilele pagini de o utilizare prea insistenta.

Pentru fiecare din aceste dosare numele meu era cam al 12-lea, deci aceste comori au fost vazute doar de 12 oameni in penultimul secol si in cel prezent. Printre acesti cercetatori, o prezenta constanta: cea a domnului Ilie Popescu, co-autor al minunatei carti in trei volume "Istoricul tractiunii feroviare din Romania". Numai de la domnia sa puteai sa stii cu precizie ca acolo exista aceste planuri, deci ii adresez prin tine, Catalin, in egala masura si dumnealui multumirile mele calduroase!

Prima concluzie care se impune in urma cercetarii sumare a acestor dosare este ca, daca pentru timpul prezent secretomania administratiei CFR de buna inspiratie KGB face anevoios, daca nu chiar imposibil accesul unor pasionati la planuri si schite ale garilor romanesti, cel putin pentru epoca initiala a concesiunilor straine, toate aceste planuri EXISTA si sunt absolut remarcabile.

In Arhivele Statului, accesibile oricarui cetatean in mod gratuit conform Constitutiei, se gaseste o comoara de documente aproape deloc studiate.

Se gasesc deci acolo planuri de ansamblu ale liniilor si amenajarilor statiilor, planuri de cladiri feroviare cum ar fi statiile principale si secundare, cantoane, depozite de marfuri, dar si detalii de instalatii feroviare precum macaze, turnante, semnale mecanice. Exista acolo suficiente informatii pentru a realiza in mod absolut autentic diorame CFR ale epocii I-a. Numai timp, pasiune si dorinta de a le face pe toate sa avem!

Sa nu va imaginati ca, daca anul realizarii era 1869 si dotarea tehnica a secolului respectiv este mai degraba precara, judecand de la inaltimea computerelor noastre, aceste desene sunt naive si primitive! Din contra, analizand aceste planuri acoperite de colbul vremii, am fost uimit de precizia si de inalta tehnicitate a acestor desene.

Majoritatea planurilor sunt desenate in original pe un carton de buna calitate, ceva care mai tarziu s-ar fi numit poate "hartie ciocan".

Sunt planuri mari, de circa 1 metru latime pe 1... 2 lungime, iar legarea lor in dosare face deseori consultarea lor dificila. Nu-mi imaginez cum s-ar putea copia altfel decat sa se realizeze fotografii pe bucatele, iar apoi acele bucatele sa fie asamblate, acceptand deformarile de perspectiva inerente acestui procedeu.

Am cerut pentru inceput Dosarul 15/1869, patru volume de planuri. Acesta s-a dovedit ca grupeaza pentru posteritate in principal planuri ale concesiunii Strousberg pentru construirea caii ferate Ploiesti-Galati. Se gasesc deci aici aproape sigur planurile complete ale TUTUROR statiilor de pe traseu, incepand cu Ploesci si terminand cu planul extrem de complex al statiei Galati, care cuprinde inclusiv linii de acces si legatura spre port, doua remize circulare de locomotive, linii de compunere a vagoanelor etc. Nu am putut vedea aici planuri de statii de calatori, cu notabila exceptie a garii Braila. Un amanunt remarcabil si demn de atentie: toata documentatia este realizata in limba germana, iar dimensiunile sunt precizate in sistemul imperial britanic, adica picioare si inci!

Am putut vedea de asemenea fel de fel de alte minuni. Spre exemplu planurile complete ale unor elemente precum:
-macaze,
-un detaliu de imbinare a unei sine de 4 inci cu o sina de 5 inci, (aviz amatorilor de discutii privind sinele PECO Code 80 si 55!)
-detaliu extrem de precis de gura de alimentare cu apa a locomotivei, pe nemteste spus "wasserkran" sau "macara de apa" :)
-planul turnantei tip de 36 de picioare si de 18 picioare diametru
-un detaliu complet al unui dispozitiv de semnalizare mecanic -semafor cu brate, Anno Domini 1869!

Revenind la scopul principal al prezentei mele acolo, dosarul 41/1898, volumele I si II grupeaza pentru posteritate, asa cum spuneam, o colectie remarcabila de planuri adunate in timpul construirii liniei ferate Ploiesti-Predeal de catre concesiunea Guilloux. Sunt luate bucata cu bucata podurile metalice, podetele si alte lucrari de arta de pe traseu, fiecare dintre acesta fiind justificat prin calcule savante si complicate care stau marturie privind nivelul ridicat al cunostintelor in domeniu in epoca respectiva.

O mica observatie interesanta: unele dintre tablierele metalice ale podurilor de pe acest traseu poarta un numele unui atelier binecunoscut: este vorba despre inginerul francez Gustave Eiffel, care ceva mai tarziu va deveni celebru datorita turnului omonim, devenit azi simbolul capitalei Frantei!

Cireasa de pe tortul meu a constituit-o insa, evident, gasirea planurilor complete ale statiei Sinaia, intitulata "Batiment de voyageurs de 2-eme classe" (toate documentele sunt in limba franceza). Planurile sunt realizate la scara 1/100 si cuprind fundatiile, planul parter si etaj, precum si fatada posterioara si laterala ale cladirii.

M-a uimit in mod deosebit faptul ca s-a dovedit corecta o presupunere pe care o facusem anterior cu privire la aceasta cladire. Suspectam atunci o oarecare descendenta britanica a imaginii cladirii, care m-a facut sa presupun initial ca aceasta cladire n-a fost realizata de concesiunea Guilloux, ci de precedenta concesiune britanica.

Ei bine, fatada este datata 4 aprilie 1879, planurile gasite sunt datate 31 mai 1879, deci in mod clar sunt realizate de catre concesiunea FRANCEZA Guilloux, insa toate aceste planuri sunt semnate de catre domnul... Edward Preston! :D

Iata deci un nume aparent necunoscut, care este insa in mod indisolubil legat de dezvoltarea cailor ferate romanesti si despre care trebuie sa cautam date in timpul ce urmeaza.

Mai trebuie sa precizez ca in mod remarcabil, planurile garii Sinaia, gasite in mod miraculos, sunt de altfel SINGURELE planuri de gari din tot dosarul. In afara de acestea se mai gasasc in dosar doar doua fatade -fara planuri- ale unor gari "de 3-eme classe" Campina, Baicoiu si Caiutz, care se remarca prin aceeasi arhitectura distinct clasicista.

De asemenea, merita remarcat faptul ca se mai gasesc, sub semnatura aceluiasi Edward Preston, ingenieur en chef, alte cateva cladiri interesante precum:

"Lieux de aisance pour stations de 2eme classe" (in romaneste, latrina!) sau

"Halle de marchandises" sau "maison de garde" (in romaneste, canton)

Toate aceste planuri vor merita in mod categoric o studiere mai aprofundata ulterioara.

In ceea ce ma priveste, avand in vedere dificultatea copierii prin mijloace tehnice avansate a planurilor, avand in vedere si faptul ca nu aveam la dispozitie un aparat foto (care oricum mi-ar fi fost aproape inutil in conditiile interdictiei de a folosi blitz-ul) am luat decizia cea mai logica, anume aceea de a transcrie datele manual, urmand ca pe baza datelor transcrise sa reconstitui planul pe computerul meu.

Este ceea ce urmeaza sa fac in zilele urmatoare, odata terminata aceasta munca urmand sa va prezint aici definitivarea reconstituirii garii. Deci, dragi prieteni, tineti aproape... :D
 

Elef

Well-Known Member
18 Mai 2007
435
0
Bucuresti
LOCATION
Bucuresti
#9
Sunt planuri mari, de circa 1 metru latime pe 1... 2 lungime, iar legarea lor in dosare face deseori consultarea lor dificila. Nu-mi imaginez cum s-ar putea copia altfel decat sa se realizeze fotografii pe bucatele, iar apoi acele bucatele sa fie asamblate, acceptand deformarile de perspectiva inerente acestui procedeu.
Victorian sunt scanere pentru formate mari.Dar banuiesc ca la Arhivele Statului nu au asa ceva si nici nu se gandesc sa treaca arhiva in format electronic.

Nelu
 

victorian

Well-Known Member
21 Oct 2007
2.227
1
Constanta
LOCATION
Constanta
#10
Elef,

Meseria mea imi pune aproape zilnic in fata problema copierii unor planse de format mare, asa ca stiu cu precizie cam tot ce trebuie stiut despre performantele copiatoarelor moderne. Si in Constanta exista cateva firme care au asemenea scannere/ copiatoare si am apelat de nenumarate ori la serviciile lor.

Problema documentelor de la Arhivele Statului este insa ca ele sunt legate/capsate in dosare, ceea ce este, sa zicem, multumitor in cazul documentelor de formate "normale" gen A4.

Acest mod de prezentare este insa in mod categoric insuficient pentru planurile de format mare. Evident ca exista posibilitatea teoretica a trecerii arhivei in format electronic si probabil ca se va incepe candva acest lucru, insa realmente nu-ti dai seama ce munca inseamna aceasta.

ABSOLUT TITANICA!!!

Eu n-am cercetat decat absolut sumar si fugitiv sase dosare si am dat acolo peste adevarate comori. Exista zeci, daca nu chiar sute de mii de asemenea dosare!!! Se afla in Arhivele Statului documente dintre cele mai vechi si valoroase. Ma intreb daca n-o fi tot acolo si celebra scrisoare a lui Neacsu din Campulung, cel mai vechi text scris in limba romana, sau "Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie".

Oricum se gasesc acolo toate documentele arhivelor manastiresti, documente din secole demult trecute, inclusiv lucruri care n-au fost niciodata cercetate si care, odata descoperite si puse in valoare vor schimba radical perceptia noastra asupra propriei istorii nationale.

Daca s-ar ajunge la arhivarea lor electronica, in mod sigur s-ar incepe cu cele mai fragile documente, cele din secolele al XIV-lea si al XV-lea, iar documentele despre care vorbim, din secolul al XIX-lea, "recente" n-ar fi cea mai mare urgenta pentru simplul motiv ca suportul lor fizic, hartia, se afla inca intr-o remarcabila stare de conservare.
 

cosmin78

Well-Known Member
28 Apr 2007
5.835
1
Porto/Craiova
YAHOO
cosminn78
LOCATION
Porto/Craiova
#11
Si eu sunt tare curios sa vad planurile!Ar fi o premiera,nu am mai vazut pe nici un
forum planurile unei gari romanesti

Oare nu se gasesc si planurile altor gari?Cele ale lui Elie Radu ma intereseaza in mod expres :fluierat:
 

catalin

Well-Known Member
24 Apr 2007
2.824
16
Bucuresti
YAHOO
[email protected]
LOCATION
Bucuresti
#12
Buna Dorin,

ma bucur ca ai ajuns la Arhivele Statului. Vei mai gasi pe acolo multe lucruri interesante, inclusiv ceva planuri de remorchere romanesti. Vezi numai ca sunt in dosarele MLP, nu ma intreba de ce....

Sunt comori minunate, cel putin pentru mine si pentru putinii care suntem pasionati de epoca 1 CFR. Planurile mari, de felul celui cu complexul Galati, a fost intr-un fel copiat, pentru ca le-am regasit reproduse intr-o lucrare de specialitate.

Referitor la aparentul "primitivism", asa cum bine sti, e doar o idee preconceputa, pentru ca planurile de epoca studiate de mine sunt mult mai grijuliu facute decat, sa zicem, planurile de situatie facute dupa razboi -si aici ma refer strict la CFR.

Va recomandam acum ceva vreme sa consultati lucrarea din 1893: "Situatia cailor ferate din Romania si mijloace de imbunatatire" unde veti gasi schite foarte corecte ale tuturor statiilor mari din Vechiul Regat (ma refer la planuri de situatie nu la planuri de cladiri). Exemplarul consultat de mine exista la Biblioteca Universitara din Iasi si era accesibil oricui, inlcusiv pentru copiat. Mai stiu de existenta unui exemplar la Bucuresti, la Biblioteca Nationala si cred, inca unul, la cea Universitara.
Nu e locul aici sa va fac o lista de locuri si lucrari despre epoca 1 CFR, va spun doar ca sunt destule, si sunt facute cu grija si respectul detaliului (apropos de detalii, tot la Arhivele Statului fondul MLP gasesti inventarul vagonului regelui Carol 1, pana la detalii de felul: sapuniera, periuta de dinti etc..). Trebuie doar sa existe interes pentru aceasta epoca.

Da Cosmin, sunt si planurile cladirilor lui Elie Radu. Si acolo unde nu exista sau nu avem acces la ele, mai avem inca minunatele lui cladiri si o mana de oameni dispusi sa foloseasca ruleta.

Revenind la gara Sinaia, asteptam sa vedem ce iese din mana lui Dorin si sper sa fie oameni care sa aprecieze efortul sau, care nu e deloc unul de neglijat. Cei care stiu despre ce cladire e vorba stiu ca nu era una simpla...
Interesant este ca in afara cladirii originale aproape toate cladirile accesorii din statie s-au pastrat, inclusiv vechiul castel de apa (cu nivelmetrul intepenit de vreme), cladirea cantonierilor CFR (proiect Elie Radu), vechea cabina de centralizare mecanica, aceasta din urma, e adevarat, mai tarzie...
 

victorian

Well-Known Member
21 Oct 2007
2.227
1
Constanta
LOCATION
Constanta
#13
Apropo de castel de apa, in primul pachet de dosare, cele cu numarul 15/1869 referitoare la concesiunea prusaca Ploiesti-Galati exista si planurile/sectiunile unui castel de apa tip de inspiratie prusaca, cu un turn de zidarie pe care sta o constructie din lemn cu barne aparente, acel binecunoscut stil din perioada medievala care la nemti se cheama "fachwerk" iar la francezi "style alsacien". Nu am idee daca asemenea turnuri de apa au existat efectiv pe traseul liniei ferate Ploiesti-Galati si cu atat mai putin daca mai exista vreunul. Ai cumva idee, Catalin?

Revenind la linia Ploiesti-Predeal, aceasta in documentele vremii se chema "Chemin de fer de Ploesci a Predeal et d'Adjud a Ocna" adica "Drumul de fier de la Ploesci la Predeal si de la Adjud la Ocna" -m-a surprins subtitlul, nu stiam decat de prima parte!

Asa cum spunea si Catalin, au supravietuit vremii mai multe turnuri de apa din vremea concesiunii Guilloux, unul dintre ele fiind turnul de apa de la Sinaia, cu acoperisul cladirii anexa alipita acestuia "modernizata" in ultimele luni in mod neinspirat. Chiar daca nu mai exista planuri, acestea se pot reconstitui pe baza cladirilor care au supravietuit. Tot ce ne trebuie este o ruleta, un aparat de fotografiat si.. dorinta de a desena toate aceste lucruri!

Iata turnul de apa de la Sinaia in poza facuta de mine anul acesta in aprilie, pe vremea cand cladirea anexa mai avea inca invelitoarea din tabla originala.




Intre timp am inceput sa ma preocup de planurile garii vechi din Sinaia si au rezultat cu mare claritate etapele de dezvoltare ale acestei gari.

Cladirea proiectata de domnul Edward Preston este una perfect simetrica in aparenta, cu un corp central etajat si doua "aripi" parter.

Aripa din stanga cladirii privind spre linii (catre Ploiesti) adaposteste spatiul dedicat postei, telegrafului, comisariatului de politie si sefului de gara.

Corpul central adaposteste sala de asteptare clasa a III-a, ghiseul de bilete, magaziile de bagaje si, la etaj, locuinte pentru personalul CFR.

Aripa din dreapta adaposteste sala de asteptare, unde despartirea dintre clasele I si II este realizata doar de o balustrada de lemn.

Corpul extrem din dreapta, simetric postei din stanga este sala de asteptare si un "Salon de Leur Altesses Royales", care va fi fost suficient pentru vizite ocazionale ale principelui Carol in anul 1879.

Cativa ani mai tarziu, odata cu proclamarea principelui Carol ca rege al Romaniei (1881) si odata cu decizia Sa de incepe edificarea castelului Peles, salonul princiar proiectat de Edward Preston n-a mai fost suficient pentru nevoile de protocol cerute de prezenta repetata a Regelui in Sinaia, astfel ca la o data inca ne-identificata, situabila in timp intre anii 1881-1890, salonul princiar initial a fost extins cu inca o serie de incaperi.

Planul gasit la Arhivele Statului se suprapune perfect, in zona "salonului princiar" cu releveul garii regale, intocmit de mine la fata locului. Asta pentru ca prima incapere dinspre Ploiesti a ceea ce numim noi astazi "gara regala" incorporeaza de fapt traveea extrema a garii vechi de la 1879, careia abia ulterior i s-au adaugat extinderile respective!

Poate ca am fost putin confuz in explicatii, insa voi reveni cu planuri in zilele care urmeaza...
 

catalin

Well-Known Member
24 Apr 2007
2.824
16
Bucuresti
YAHOO
[email protected]
LOCATION
Bucuresti
#14
Buna Dorin,

castel de apa cu esafod de caramida si suprastructura de lemn care invelea rezervorul de metal, a existat. Nu mai exista azi nici unul din castelele de apa ale concesiunii Stroussberg(din cunostintele mele, insa poate ca cineva stie mai multe). Nici din garile construite de concesiunea prusaca nu mai exista mare lucru, singura care s-a pastrat, cu modificari de rigoare, este Pitestiul.

Castel de apa identic cu cel de la Sinaia a existat in Busteni. Spun a existat, pentru ca acesta din urma nu a supravietuit. Este uimitoare supravietuirea anexelor de la Sinaia daca ne gandim cat de mult a evoluat Valea Prahovei si satele/orasele de pe ea si cat de multe transformari a suferit aceasta zona.
Daca ne gandim bine si Sinaia era la vremea construirii garii tale (imi permit sa-i spun asa pentru stiu cat ti la acest proiect) doar un sat, cu o manastire frumoasa in centru.

Ca sa-ti mai delectezi ochii, iti trimti o ilustrata din colectia mea cu Sinaia, vazuta de pe Piscul Cainelui, care arata stadiul de dezvoltare al statiunii pe la 1900 (deja castelul era construit , se si vede in ilustrata, undeva in planul doi al imaginii). Jos este linia, imediat dupa iesirea din gara Sinaia, dupa prima curba la stanga, in zona Cumpatul.

Daca mai ai nevoie de ceva detalii cu vechea gara regala, din Sinaia, cea care a supravietuit, da de veste, pentru ca am cateva drumuri prin zona luna asta.

You do not have permission to view link Autentificare sau înregistrare acum
 

cosmin78

Well-Known Member
28 Apr 2007
5.835
1
Porto/Craiova
YAHOO
cosminn78
LOCATION
Porto/Craiova
#15
castelul de apa de la Sinaia pare usor de reprodus,corp din carton cu detalii
suprapuse,tot din carton...si aici o sa zica Horia ca laserul rezolva totul....la scara N :)
 

victorian

Well-Known Member
21 Oct 2007
2.227
1
Constanta
LOCATION
Constanta
#16
Buna ziua din nou prieteni si merci de completari!

Poza aceea a ta, Catalin, arata cum ar trebui sa fie o diorama romaneasca epoca I-a...

Se vede acolo traseul caii ferate Sinaia-Poiana Tapului care este identic si azi, doar cu observatia ca intre timp linia a devenit dubla. Drumul spre Predeal insa dupa cum se observa pe vremea aceea trecea pe sus, prin mijlocul localitatii Sinaia, prin fata Hotelului Caraiman; acum trece pe jos, prin fata garii. Se vede de asemenea si podul vechi peste paraul Peles. Planul acestui podet l-am gasit de asemenea pastrat pentru posteritate in dosarul sus-amintit. Se mai vede si ceea ce ar parea semnalul de intrare in gara Sinaia...

Cosmin, intr-adevar, corpul acela nu este foarte greu de reprodus din carton. Venind din partea ta, care ne-ai aratat deja propriile lucrari, este cu adevarat o observatie pertinenta! S-ar zice ca incep sa te "manance degetele" si pe tine privind castelul de apa de la Sinaia? Stai sa vezi gara....


Va atasez mai jos planul parterului asa cum a rezultat din planurile gasite la Arhivele Statului.


Ca o observatie, planul initial nu cuprindea cotele golurilor, fiind cotate doar mijloacele acestora. Pentru usurinta citirii planurilor am transcris totul in forma moderna de precizare acestora, completand aceste dimensiuni de goluri dupa observatiile mele prealabile din poze.

De asemenea, am preferat ca de fiecare data sa prezint varianta efectiv construita si nu cea proiectata intitial. Pe plan exista o serie de adnotatii cu creionul din perioada executiei cladirii, inclusiv cateva dimensiuni de goluri care au fost folosite la reconstituirea planului real. Conform acestor adnotatii, cele doua corpuri extreme parter din dreapta si din stanga (Posta + Salonul Regal) au fost realizate cu 20 de cm mai lungi decat in planul initial. Planul meu prezinta posta si salonul regal asa cum au fost construite. Acesti 20 de cm se regasesc in portiunea pastrata in corpul garii regale. Presupun ca modul imprecis de cotare initial a fost cel care i-a indus in eroare pe constructori.

De asemenea, modul de rezolvare al treptelor de intrare este prezentat asa cum a fost realizat in realitate, in plan fiind prevazuta o varianta diferita, incorecta din punct de vedere functional.

Ca principiu, planul se dovedeste a fi realizat de cineva cu experienta mai degraba redusa in proiectarea de arhitectura, fapt care explica o serie de stangacii in modul de realizare al cotelor sau de rezolvare al scarilor, dar cu mult entuziasm, pasiune in ceea ce realizeaza si, nu in ultimul rand, cu o atractie deosebita pentru arhitectura de inspiratie clasicista.

Intamplator, momentul in care am vazut pentru prima data fotografii ale garii vechi din Sinaia s-a succedat pentru mine la mica distanta de o vizita pe care subsemnatul a facut-o la Londra, perioada in care am locuit in ansamblul de cladiri din apropierea garii Paddington. Ansamblul respectiv dateaza din aceeasi perioada si are aceeasi arhitectura distincta, de aceea m-a frapat similitudinea.

Dupa cum spuneam, toate planurile de arhitectura intalnite in cursul dosarului sunt semnate "ingenieur en chef Edward Preston". Asta nu inseamna ca domnia sa PERSONAL a realizat toate aceste planuri, dar nici nu exclude aceasta posibilitate.

Deocamdata nu stiu nimic despre identitatea acestui personaj, exceptand numele care sugereaza in mod cert o origine engleza.

Intrucat, prin planurile de la Arhivele Statului, numele sau este indisolubil legat de istoria cailor ferate romane si mai ales de momentul 1878 si calea ferata Ploiesti-Predeal, o investigatie in acest sens ar fi interesanta....


Iata si cum ar arata fatada principala:

 

catalin

Well-Known Member
24 Apr 2007
2.824
16
Bucuresti
YAHOO
[email protected]
LOCATION
Bucuresti
#17
Buna Dorin,

da, in ilustrata pusa anterior se vede vechiul semnal cu disc de la intrarea in Sinaia. Drumul vechi trecea prin localitate (ca si astazi) numai ca intre timp a aparut si asa-zisa centura, cea de jos prin spatele garii.

Dar despre amanunte alta data, pentru ca acum m-ai lasat mut cu acest plan.
Cladirea pe care am admirat-o in atatea ilustrate si care este disparuta de aproape un veac a reaparut pe planseta ta.
Ma bucur sa vad ca, in cazul tau, pasiunea se foloseste de profesia pe care o ai pentru a zamisli astfel de lucruri. Doar in mana unui arhitect si a unui om pasionat, din planuri incomplete, ilustrate de pe vremea strabunicilor si cateva date luate de pe teren se putea reconstrui planul acestei cladiri, SUPERBE !

Sincer, Bravo !
 

Horia_Radulescu

Moderator
Membru personal
14 Feb 2008
5.335
1
Mulhouse, Alsacia
LOCATION
Mulhouse, Alsacia
#18
@cosmin, castelul de apa pe N s-ar putea rezolva si cu un banal scalpel!

pentru Dorin am o singura intrebare, "dĂŠbord de toiture" (cum s-o zice pe romaneste) nu era ceva mai mare? mie asa mi s-ar parea din pozele lui catalin...
 

victorian

Well-Known Member
21 Oct 2007
2.227
1
Constanta
LOCATION
Constanta
#19
Salut Horia,

E posibil ca streasina sa fie dubla fata de cat am desenat-o eu acolo, deocamdata asta a fost problema mea cea mai mica! La acoperis oricum va mai trebui sa lucrez si eventual sa fac modelare tridimensionala, fiindca am niste cosuri care trebuie pozitionate exact unde e nevoie de ele inainte de a ajunge sa fac desfasuratele din hartie.

Deocamdata alta a fost prima urgenta: Am incercat sa surprind cat mai exact proportiile pe inaltime, fiindca planurile de la Bucuresti nu precizeaza absolut nimic despre inaltimi, iar fatada existenta in arhive era un simplu desen fara nici un fel de cote.

De asemenea, apreciez ca n-ai sarit imediat pe neconcordanta dintre plan si fatada... la fatada nu am desenat decat jumatate si pe urma am oglindit-o rapid, motiv pentru care apare o usa de acces in plus care la sala de asteptare nu este! ;-)
 

Horia_Radulescu

Moderator
Membru personal
14 Feb 2008
5.335
1
Mulhouse, Alsacia
LOCATION
Mulhouse, Alsacia
#20
ei, daca il iau la puricat am de scris cateva randuri bune, insa nu este scopul actiunii!

amicul meu Olaf Saenger, care nu are nici un fel de formatie de arhitect, a facut modelele pe N decupate cu laserul a 4-5 cladiri din complexul feroviar de la KA-Durlach pana sa descopere laserul, plecand de la planuri insa fara fatade...

eu am sosit dupa 6 luni cu un telemetru laser, am masurat si... surpriza... omul, care masurase dupa poze, avea o eroare de 5-7%, neglijabila, in ansamblu... principalul este ca impresia optica sa fie corecta... si pana acum, la gara ta este ok...

nu uita ca este o cladire de secol XIX si ca undeva, sau pe afara, sau pe dinauntru, peretii se subtiaza pe masura ce urca... pe ce model o construise nenea arhitect? model german (aliniere la fata pe limita parcelara a zidariei, deci suprafete mai mici la parter) sau francez (suprafete identice, fatada din ce in ce mai subtire)?