RESICZA

  • Vizualizări Vizualizări: 18
  • Ultima actualizare Ultima actualizare:
  • Bootstrap Example
    !!!Atenţie:Acest articol este în lucru!!!

    detalii

    POVES1 EA primei locomotive cu abur construită la noi in Iara incepe in primii ani ai secolului XViiI. in anul 1718. cind se construieşte la Oravila, Într-o zonâ bo-gată În păduri şi minereu de fier, un fur-nal pentru lonta, primul din Iara, cu o ca-pacitate qe circa \00 Kg ş' care folosea mangal. In acelaşi an, la OognEtcea se produc lupe de olel din fonta. In anul 1739 instalaţin de la Oognecea se mută la Bocşa, unde existau deja douâ furnale penlfu fontt, care funcţionau tot cu man-gal (1719). La Reşiţa. primele doua furnale sînt construite În ~nul 1769. Pâdurile necesare obţinerii mangalului. debitul apelor curgatoare necesar acţionarii primelor maşini şi instalalii. zăcamintele bogate de minereu de fier şi car· bune au constituit motive determinante pentru extinderea inslalaţiilor metalurgice existente deja la Bocşa. Astfel. Ia 3 iulie 1771 au fos inaugurate primele instalaţii 'Il noul centru metalur-gic: doua iurnale şi patru forje. La sf'lrşitul anului 1771 la Reşiţa Se produceau deja obuze, bombe. tunuri. mortiere, sobe d'l. fier. topoare. diverse unelte. Incă de la in fiinţa re. problema princi-pală care trebuia rezolvată a fost aceea a t",nsportului lemnului pentru mangal, carbuni lor şi minereu lui de fier. Ani de-a rindul. pentru transport au losl folosite animale de povara. numarul lor ajungînd in 178; lu 605. Au fost incercate Însă şi alte modalitati de tmnsp,,,!. DUDa terminarea lucrarilor de amena-jare ÎI instalaţiilor de plutire pe riul Bir-zava. in anul 1785 incepe plutirea efec-liva. Trei greble la Reşiţa. Cilnic şi Bocşa reCuperau lemnul atit de necesar celor Irei centre metalurgice (CilniGul deservea In ralaţiile d la Dognecea). Sistemul este .. bandonat insa in anul 1803 datorită cheltuielilor mari de exploatare. in sfirşit, În anul 1846 se construieşte prima cale lerată uzinala, cu tracţiune animala, Între topitorie' şi laminoare. Şapte ani mai tirziu, in 1853, incepe construcţia unei galerii suble,ane Între Resiţa şi Dom~n pentru a se asigura un transport lesnicios al cărbuniior extraşi· de aici. Lucrarile vor li incheiate abia in anul 1864. Pe linia ferata instalată in inte-riorul galeriei (lungime 2770 fI1 şi ecarta-ment 700 mm) circulau trenuri cu trac-ţiune animală formate din circa 40 de va-go_nete. In aceeaşi perioadă (1858). pentru ex-ploatarefl padurilor din apropierea Reşilei, la Crivaia se construieşte, pe princi-piul planului inclinat, o cale fe,ată in lun-gime de 4 096 m, o decHvitate medie de 4.79%, ecartamentul de 1 150 mm şi o rază minima a curbelor de 16,21 m. Exploatarea era asigurata de 8 vago-nete cu o capacitAte de incarcare de 7 m3 fiecare. Vagonetele incarcate cu buşteni coborau sub acţiunea forţei gravitaţiei. ia, cele goale, la inapoiere, erau trase de cai. Linia este abandonata În anul 1872 o dată cu epuizarea p;,durilor din zonă. in anul 1855 ia fiinţă societatea aus-triacă StEG, C(lre va achiziţiona de la gu-vernul austriac, pe linga alte cai ferate, mine etc., şi uzinele din Reşiţa, cu dome-niile aferente. Dupa preluarea de către StEG, con-strucţia de cai fera e uzinale pentru R!l-şiţa va cunoa~te o mare amploare. In 1865 se consl(uieste o linie ferată cu tracţiune animală: ~entru transportul mangalului intre Rilşiţa-Furndle şi Land. O altă linie, in lungime de 12,3 km, de tip tramvai. cu un ecartament de 700 mm şi I t cu tracţiune animala, a fost inaugu-r t il in 1868. Această linie rer&tă facea le-gilJura intre Reşiţa şi minele de In Secu. In jurul anului 1871, uzinele din Reşiţa sini inzestrati! cu cuptoare de tip nOIJ, fi-In lolosit si un procedeu pentru obţinere oţelului. procedeul Bessemer, fapt ce 'ondlls la o cresiare substanţhla a can-: a' J e carbune de la 150 la 300 tlzi. Tru'lsporlLlI cu tracţiune animala nu ma, putea 'ace taia traficului in creş ere, esli inc,' Î"1 anu 187 Ve f pusa !' , ne Orlma OCOR1JI il cu at:u' In


    mm fiind păstrat doar pentru liniile din interiorul uzinelor şi minelor. in acelasi timp este construită. tot pentru tracţiune'a cu abur, linia Reşiţa-Bocş.l-Ocna de Fier, in lungime de 31,3 km. Şinele erau de tip Vignole de 17,4 kg/nl, montate cu crampoane de fier pe traverse din lemn distanţate la 0,69 m. Inaug,Ufarea a a'/ut loc la 3.09.1873. Pentru aceste linii uzinale. John Has-weli, directorul fabricii vieneze de loco-motive a societaţii StEG, a realizat in anul 1870 proiectele unei locomotive tender, cu doua osii, tipul 52. Prima locomotiva destinată uzinelor din Reşiţa nr. , SZE-KUL a fost construită in intregime la Viena şi transportată cu vaporul pe Du-năre pina la Baziaş, apoi cu trenul pina la Oraviţa, iar de aici la uzinele Reşila pe o platformă trasa de 36 perechi de boi. A fost pusă in funcţiune in anul 1872 (lega-tura cu reteaua de căi ferate va fi reali-zată abia in anul 1874 prin inaugurarea căii ferate normale Bocşa-Voiteni, in lungime de 47 km la 3.09.1874). Două locomotive identice, nr. 2 RE-SICZA şi nr. 3 BOGSAN (Bocşa), au fost construite in intregime la Reşiţa dupa planurile primei maşini. Iată citeva din caracteristicile principale ale primelor locomotive construite la Re-siţa (nr. 1-3, tip StEG 52): -ecartamentul -dispunerea osiilor -dimensiunile cilindrilor 948 mm 8t-n2 240x315 mm -diametrul roţilor motoare 7tO mm -greutatea În stare de serviciu 10 980 kgf -puterea 63 CP -timbrui 10 atm -viteza mal.,mă 24 km/h -distflbutia tip ALLAN -injector de apa tip SZ şi supape de siguranţa cu pirghie. Este interesant de menţionat ca loco-motiva nr, 2 RESICZA cu numărul de fa-bricaţie "RESICZA 1 -1872", a circulat pe caile ferate uzinale pinii in anul 1954. Ultima autorizaţie de funcţionare a fost emisă in anul 1951, fiind valabilă pină la 6.03.1954. Viteza locomotivei era limitată insă la 15 km/h. incepind cu anul 1951, uzinele din Re-şiţa incep construcţia, după proiecte pro-prii, originale, a unei diversităţi de loco-motive industriale şi pentru cai ferate fo-restiere, ecartament normal şi ingust. Astfel, in ciţiva ani, majoritatea locomoti-velor construite inainte de anul 1900 sint inlocuite cu allele de construcţie noua. Locomotiva nr. 2 RESICZA. aflata insâ in stare bună. nu va fi casată şi este ce-dată Intreprinderii "Industria Sirmei" din Cimpia Turzii, unde este folosită o pe-rioadii. de timp ca generator de abur pen-tru o seclie izolată a uzinei. in anul 1972, complet restaurata, prima locomotivă construită la uzinele din Re-şiţa este expusa la muzeul locomotivelor din acest oraş. Faţa de varianta originala, in deCursul timpului i-au fost aduse ci-teva modificări: saboţii originali din lemn au tost Înlocuiţi cu alţii din fonta, supa-pele de siguranţă cu pirghie au fost inlo-cuite cu supape cu arc fixate pe dom. La un interval relativ scurt de la construcţie, locomotiva este inzestrată cu marchiza, care va fi insă demontata cu ocazia res-taurarii. Tot cu prilejul restaurarii, locomotiva primeşte in mod eronat numărul de inma-triculare ,,1", aceasta pentru a marca pro-babil ca este vorba de prima locomotivâ construita la Reşiţa. Din păcate, multe piese, cum ar fi biela motoare, diverse ro-binete, fluierul, sticla de nivel etc" lipsesc şi ar fi interesant ca, după o nouă restau-rare (necesara şi celorlalte locomotive din muzeul de la Reşiţa), prim locomo-IIvi conllrullii la noi rn lati ,r rn lud-Ill-tul Europei sa-ŞI recapete, spre satisfacţia iubitorilor căilor ferat .. , aspectul de acum mai bine de 100 de ani! Blbllogralle: .200 de an, de COM,lrUC\iÎ de masini la Raşlla' Di~l.:-.arul --notegle .1 St n'e •. _h -.~tJ